Directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, a făcut marţi noi declaraţii în scandalul achiziţiilor de produse de lux din cadrul instituţiei. Aceasta a anunţat că a fost audiată de două ori de poliţiştii de la Brigada Economică şi că a pus la dispoziţia anchetatorilor documente referitoare la cumpărăturile efectuate. Totodată, în interiorul ANM a fost constituită o comisie care verifică achiziţiile şi urmăreşte recuperarea eventualului prejudiciu.
Într-o conferinţă de presă organizată la Ministerul Mediului, Elena Mateescu a explicat că o parte dintre deconturile pentru achiziţii nu au primit aprobarea conducerii instituţiei, motiv pentru care a sesizat organele de cercetare.
„În 2025, 68 de deconturi de materiale cu o sumă de 510.642 nu au fost semnate de conducere a ANM, drept pentru care achiziţiile respective s-au făcut fără respectarea procedurilor legale. În 2026, de asemenea, 22 de deconturi ce fac obiectul la 266.269 lei nu au respectat procedurile. Conducerea ANM neaprobând aceste lucruri, în 12 august am depus o sesizare la secţia de investigaţie şi criminalitate economică, 648 de pagini conţine dosarul depus. Pe lângă raportul de audit intern desfăşurat la solicitarea directului general, am depus şi documente care fac obiectul cercetării respective. Vă fac anunţul, în premieră, am fost de două ori la brigada economică, am dat declaraţie şi cu siguranţă, ancheta îşi va urma cursul”, a declarat şefa ANM, potrivit News.ro.
Mateescu a insistat că recuperarea sumelor considerate prejudiciu reprezintă o prioritate şi că persoanele responsabile vor trebui să răspundă pentru faptele lor.
„Deja la acest moment, în interiorul ANM s-a creat o comisie de inventariere a acestor achiziţii, cu recuperarea prejudiciului şi stabilirea acestora. Sigur că da, că cei vinovaţi vor trebui să plătească, indiferent cine şi cum a greşit. La finalul anchetei, cu siguranţă, îmi doresc o conferinţă de presă, să vă prezint rezultatul anchetei şi, până atunci, vă rog să aveţi încredere în meteorologi şi în oamenii din ANM, pentru că meteorologii nu merită asta. Dacă câţiva funcţionari din ANM au făcut acest lucru, adevărul să iasă la suprafaţă şi ancheta să arate rezultatul”, a mai afirmat aceasta.
Directoarea instituţiei a precizat că angajaţii din serviciul de achiziţii implicaţi în situaţie, precum şi alte două persoane, nu mai lucrează în cadrul ANM. De asemenea, cardurile vizate au fost închise.
Mateescu a susţinut că instrumentele de plată erau destinate cumpărării echipamentelor necesare activităţii meteorologice şi intervenţiilor de specialitate. În ceea ce priveşte cardul asociat unui cont de 20.000 de lei, aflat pe numele său, aceasta a afirmat că nu l-a activat în cei patru ani. Singura plată menţionată a fost abonamentul Zoom, utilizat pentru organizarea întâlnirilor tehnice. Documentele aferente ar fi fost transmise atât Brigăzii Economice, cât şi Corpului de Control.
Şefa ANM a mai spus că nu discutase anterior cu Diana Buzoianu despre această situaţie, înainte ca informaţiile să fie făcute publice pe Facebook, în data de 10 octombrie.
Scandalul a izbucnit după un control al Ministerului Mediului, care a identificat utilizarea unuia dintre cele cinci carduri asociate contului ANM pentru cumpărarea unor produse precum parfumuri, rochii, pijamale, poşete, cosmetice, încălţăminte şi un sutien de lux în valoare de peste 1.000 de lei.
Fostul ministru interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a prezentat date potrivit cărora instituţia ar fi cheltuit sute de mii de lei pentru astfel de produse în 2025 şi 2026. Ulterior, aceasta a reclamat şi achiziţii directe de milioane de lei în ultimii patru ani, inclusiv contracte pentru tonere, laptopuri şi mobilier, despre care a susţinut că au fost atribuite cu încălcarea legislaţiei şi peste pragul legal de 270.000 de lei.
Buzoianu a anunţat sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a cerut demisia conducerii ANM. În replică, Elena Mateescu a transmis că îşi doreşte ca verificările să stabilească responsabilităţile şi să nu afecteze încrederea publică în profesioniştii care asigură activitatea meteorologică.
