Deficitul bugetar al României a ajuns la 3,81% din Produsul Intern Brut după primele nouă luni ale anului 2026, în scădere faţă de nivelul de 5,31% înregistrat în perioada similară din 2025. Potrivit raportului privind execuţia bugetară, publicat marţi de Ministerul Finanţelor, rezultatul este susţinut de creşterea veniturilor şi de accelerarea investiţiilor publice. Autorităţile avertizează însă că respectarea ţintei anuale de deficit, stabilită la 6,2% din PIB, depinde de încasarea fondurilor europene aferente PNRR.
Datele ministerului arată că deficitul bugetului general consolidat a însumat 78,30 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu 24,17 miliarde de lei mai puţin decât în intervalul corespunzător al anului trecut, când acesta ajunsese la 102,47 miliarde de lei.
În trimestrul al treilea, deficitul a fost de 37,27 miliarde de lei, echivalentul a 1,81% din PIB, cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul prevăzut în programul bugetar. În aceeaşi perioadă, investiţiile publice au crescut semnificativ, ajungând la 47,81 miliarde de lei, comparativ cu 32,2 miliarde de lei în trimestrul III din 2025. Avansul este de aproximativ 48,6%.
La nivelul primelor nouă luni, investiţiile au totalizat 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde peste valoarea din anul precedent. Finanţarea europeană a reprezentat 65,6% din totalul investiţiilor publice.
Veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 180,17 miliarde de lei în trimestrul al treilea, în creştere cu 15,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2025. Încasările fiscale au avansat cu 12,4%, până la 92,31 miliarde de lei, contribuţia cea mai importantă provenind din TVA, unde s-au colectat 44,14 miliarde de lei, cu 24,4% mai mult decât anul trecut.
În schimb, cheltuielile totale au crescut cu 15%, până la 217,45 miliarde de lei. O presiune importantă a venit din costurile de finanţare a datoriei publice. Cheltuielile cu dobânzile au însumat 21,26 miliarde de lei în trimestrul al treilea, cu 44,5% peste nivelul din 2025. La nouă luni, acestea au ajuns la 50,63 miliarde de lei.
Ministerul Finanţelor atrage atenţia că atingerea obiectivului anual de deficit depinde de încasarea, până la 31 decembrie, a sumelor solicitate prin cererile de plată nr. 5 şi nr. 6 din PNRR. Componenta de grant a celor două solicitări se ridică la 4,23 miliarde de euro şi se află în prezent în evaluarea Comisiei Europene.
Autorităţile precizează că o parte dintre veniturile deja înregistrate în execuţia bugetară sunt supuse riscului de ajustare, dacă instituţiile europene nu validează jaloanele şi ţintele aferente proiectelor şi reformelor finanţate prin acest mecanism.
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, consideră că evoluţia din primele nouă luni indică o îmbunătăţire a situaţiei fiscale, însă avertizează că ultimele luni ale anului vor fi hotărâtoare.
„Execuţia la nouă luni arată că direcţia este cea corectă: deficitul este cu 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut, veniturile cresc de peste două ori mai rapid decât cheltuielile, iar investiţiile sunt cu 30% mai mari. Ultimul trimestru este decisiv, iar ţinta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru componente ale proiectelor pe care le-am plătit deja.”, a declarat Alexandru Nazare.
