Cele trei federaţii sindicale reprezentative din educaţie resping categoric propunerea privind salarizarea personalului din învăţământ discutată marţi, 11 august, la Palatul Cotroceni. Liderii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „SPIRU HARET” şi Federaţiei Naţionale Sindicale „ALMA MATER”, care reprezintă peste 300.000 de angajaţi, susţin că varianta prezentată nu răspunde solicitărilor formulate constant de angajaţii din sistem.
Sindicaliştii spun că întâlnirea de la Cotroceni a fost urmată de noi discuţii la Ministerul Muncii, însă negocierile nu au dus la un acord asupra celui mai important punct: viitoarea grilă de salarizare.
„Deşi unele dintre corecţiile prezentate răspund parţial problemelor semnalate de către federaţiile sindicale, acestea nu schimbă problema de fond a proiectului: nivelul coeficienţilor de ierarhizare şi poziţionarea personalului didactic în noua grilă”, au transmis liderii sindicali.
În cadrul consultărilor de la Cotroceni au fost prezentate două documente referitoare la proiectul Legii salarizării. Unul dintre acestea conţine modificări faţă de versiunile anterioare. Printre propuneri se numără acordarea unui spor pentru dirigenţie de 10%, 15% sau 20% din valoarea de referinţă de 4.100 de lei, în funcţie de numărul elevilor din clasă.
Totodată, ar urma să fie schimbată formula de calcul pentru plata cu ora, prin raportarea salariului de bază la 120 de ore. În cazul învăţământului superior sunt prevăzute unele ajustări ale coeficienţilor pentru personalul didactic, precum şi un spor de 10% din valoarea de referinţă pentru activitatea de tutorat.
A doua variantă stabileşte, pentru învăţământul preuniversitar, coeficienţi între 2,12 pentru profesorul debutant cu studii superioare şi 2,55 pentru profesorul cu studii superioare, grad didactic I şi o vechime de peste 25 de ani, gradaţia 0. Grila ar urma să se aplice din 1 septembrie 2028.
Pentru universităţi, coeficienţii propuşi pornesc de la 2,12 pentru asistentul universitar cu maximum trei ani vechime şi ajung la 4,05 pentru profesorul universitar cu peste 25 de ani vechime, gradaţia 0.
Federaţiile sindicale insistă pentru o altă construcţie salarială. Pentru personalul didactic din preuniversitar, acestea solicită coeficienţi între 2,10 şi 2,90, în timp ce pentru învăţământul superior cer valori cuprinse între 2,25 şi 4,05.
„Numai astfel evoluţia în carieră, experienţa şi responsabilitatea profesională vor fi reflectate în mod real în salarizare, iar profesia didactică îşi va recăpăta atractivitatea. Pentru învăţământul superior susţinem în continuare o grilă de salarizare în care coeficienţii de ierarhizare pentru personalul didactic să fie cuprinşi între 2,25 şi 4,05, valori care înglobează şi indemnizaţia pentru titlul ştiinţific de doctor”, afirmă reprezentanţii sindicali.
Aceştia consideră că problemele bugetare nu ar trebui să stabilească poziţia educaţiei în viitoarea ierarhie salarială a sectorului public. Sindicatele amintesc şi de angajamentele asumate după greva generală din 2023, când Guvernul promisese măsuri pentru creşterea atractivităţii carierei didactice.
Reprezentanţii angajaţilor din educaţie avertizează că efectele măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 sunt deja vizibile. În învăţământul preuniversitar, numărul cadrelor didactice necalificate ar fi ajuns la aproximativ 6.300.
„Într-un asemenea context, o nouă grilă care nu oferă o perspectivă salarială reală riscă să accentueze, nu să corecteze, această tendinţă. Dacă Guvernul României nu îşi asumă o grilă care să reflecte în mod corect valoarea şi responsabilitatea muncii personalului din învăţământ, Parlamentul are obligaţia morală fie să adopte grilele propuse de sindicatele din educaţie, fie să respingă proiectul Guvernului Bolojan. Viitorul educaţiei începe cu recunoaşterea valorii”, se arată în comunicatul semnat de Simion Hăncescu, Marius Nistor şi Anton Hadăr, potrivit News.ro.
În opinia sindicaliştilor, fără o modificare substanţială a grilei, noua lege riscă să menţină problemele salariale din educaţie şi să afecteze atât parcursul profesional al angajaţilor, cât şi capacitatea sistemului de a atrage şi păstra personal calificat.
