Deputatul AUR Ştefăniţă Avrămescu cere Ministerului Mediului să amâne aprobarea Catalogului naţional al zonelor prioritare pentru biodiversitate, până la realizarea unei evaluări complete a impactului asupra infrastructurii strategice a României.
Potrivit unui comunicat AUR, extinderea unor regimuri stricte de protecţie, fără o analiză a suprapunerilor cu infrastructura energetică şi de transport, riscă să blocheze investiţii esenţiale şi să vulnerabilizeze securitatea energetică a ţării.
„Protejarea biodiversităţii este un obiectiv legitim şi necesar, dar nu poate fi făcută fără a ţine cont de securitatea energetică, infrastructura critică şi nevoile de dezvoltare ale României. Unele dintre zonele propuse se suprapun cu infrastructură existentă sau cu zone necesare extinderii acesteia, iar introducerea unui regim strict de protecţie poate îngreuna mentenanţa, reparaţiile şi intervenţiile în caz de avarie, precum şi realizarea unor investiţii viitoare”, a spus Avrămescu.
Deputatul spune că România are nevoie în următorii ani de investiţii masive în reţelele electrice şi că nu putem vorbi despre independenţă energetică şi electrificare dacă adoptăm reglementări care riscă să blocheze infrastructura necesară pentru atingerea acestor obiective.
Avrămescu aduce ca argument dificultăţile recente ale calendarului de decarbonizare şi spune că „actuala criză energetică ar trebui să fie un avertisment suficient pentru statul român”.
„România şi-a asumat un calendar accelerat de decarbonizare, iar retragerea capacităţilor de producţie pe cărbune a avansat mai repede decât dezvoltarea tuturor capacităţilor necesare pentru înlocuirea lor în condiţii de siguranţă. Situaţia s-a agravat, iar Guvernul a fost nevoit să renegocieze cu Comisia Europeană calendarul închiderilor, invocând explicit necesitatea funcţionării în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional”, precizează deputatul.
Cere prelungirea perioadei de analiză
Deputatul mai afirmă că durata acordată dezbaterii publice pe marginea proiectului de act normativ este prea scurtă şi cere prelungirea perioadei de analiză şi consultare şi amânarea aprobării Ordinului până la finalizarea unei evaluări interinstituţionale reale.
„Considerăm insuficientă şi perioada de numai 10 zile calendaristice acordată consultării publice. Un act normativ cu potenţiale consecinţe asupra infrastructurii strategice a ţării nu poate fi analizat superficial şi în grabă. Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, operatorii reţelelor şi celelalte instituţii relevante trebuie să aibă timpul necesar pentru identificarea suprapunerilor şi evaluarea consecinţelor tehnice, juridice şi economice”, conchide Avrămescu.
