Poliţia Română avertizează asupra unei creşteri a tentativelor de fraudă prin telefon, cunoscute sub denumirea de „vishing”. Metoda presupune apeluri în care infractorii se prezintă drept angajaţi ai unor bănci, instituţii financiare, companii de plăţi sau chiar reprezentanţi ai autorităţilor şi încearcă să convingă victimele să ofere informaţii confidenţiale.
Direcţia de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Române a luat măsuri pentru limitarea acestui tip de fraudă, care se bazează mai ales pe manipularea psihologică. Termenul „vishing” provine din „voice phishing” şi descrie tentativele prin care datele sensibile sunt obţinute în urma unei convorbiri telefonice.
Atacatorii creează o situaţie aparent urgentă. Victima poate fi informată că în contul său a fost identificată o tranzacţie suspectă, că cineva încearcă să se conecteze din străinătate sau că datele personale au fost modificate fără autorizare.
Apelurile pot fi purtate în română sau în engleză, iar infractorii folosesc termeni specifici domeniului bancar pentru a părea credibili. Uneori, înaintea telefonului este transmis şi un SMS care anunţă presupusul apel din partea departamentului de securitate.
Mai mult, atacatorii pot deţine deja date precum numele, adresa de e-mail sau numărul de telefon al victimei, informaţii provenite din surse publice sau breşe de securitate.
Unul dintre instrumentele folosite este „Caller ID Spoofing”. Prin falsificarea identităţii apelantului, pe telefon poate apărea un număr care pare să aparţină unei bănci sau unei instituţii cunoscute.
Numărul afişat nu dovedeşte însă identitatea celui care sună. Apelurile pot fi iniţiate din alte ţări prin servicii de telefonie prin internet sau platforme specializate.
În unele cazuri, escrocii lucrează în echipă. Unul provoacă panică, iar ulterior un altul intervine pretinzând că este specialistul care poate rezolva problema.
Victimele pot fi determinate să comunice parole, PIN-uri, coduri OTP, coduri generate de aplicaţiile de autentificare sau datele complete ale cardului, inclusiv CVV ori CVC.
O altă tactică este solicitarea aprobării unei notificări în aplicaţia bancară. Sub pretextul anulării unei tranzacţii, victima poate autoriza, de fapt, operaţiunea iniţiată de infractori.
Escrocii pot cere şi instalarea unor aplicaţii de acces la distanţă, prin care ajung să controleze telefonul sau calculatorul şi să efectueze operaţiuni financiare.
Instituţiile financiare legitime nu cer prin telefon parole, coduri OTP, PIN-uri, datele complete ale cardului şi nici aprobarea unor tranzacţii pentru presupusa protejare a contului. De asemenea, nu solicită instalarea unor programe de control la distanţă şi nu cer mutarea banilor într-un „cont sigur”.
În cazul unui apel suspect, conversaţia trebuie întreruptă, iar informaţiile trebuie verificate direct cu banca, folosind exclusiv datele şi canalele oficiale de contact.
Poliţiştii recomandă activarea notificărilor pentru tranzacţii şi a măsurilor suplimentare de securitate. Este important ca şi persoanele vârstnice din familie să fie informate despre această metodă.
Semnele de alarmă sunt presiunea, urgenţa artificială, solicitarea codurilor de securitate şi cererea de a aproba operaţiuni pe care clientul nu le-a iniţiat. Chiar dacă numărul afişat pare legitim, acesta poate fi falsificat.
În cazul „vishingului”, cea mai importantă apărare rămâne refuzul de a divulga date confidenţiale şi verificarea separată a oricărei solicitări prin intermediul instituţiei respective.
