Premierul Luca Niculescu a convocat miniştrii responsabili de jaloanele restante din PNRR pentru a stabili un plan de acţiune. România mai are de încasat 6,43 miliarde de euro, iar autorităţile trebuie să se încadreze în termenele stabilite pentru a evita pierderea fondurilor europene.
Şeful Guvernului a anunţat vineri dimineaţă, înaintea şedinţei extraordinare de guvern, că va discuta cu miniştrii responsabili pentru îndeplinirea angajamentelor restante. Premierul a avertizat că întârzierile şi lipsa de coordonare pot pune în pericol accesarea banilor.
„Imediat după şedinţa de guvern am convocat o reuniune cu miniştri responsabili de îndeplinirea jaloanelor restante din PNRR. Avem termene foarte, foarte strânse, nu ne putem permite să pierdem bani europeni din cauza unei întârzieri, a lipsei de coordonare", a spus premierul.
„Obiectivul meu este foarte clar să salvăm fiecare euro pe care România îl mai poate încasa prin PNRR pentru că sunt bani care înseamnă investiţii în spitale, şcoli, infrastructură, în modernizarea acestui stat.
Sunt bani, evident, de care România are nevoie. Şi vreau ca fiecare ministru să ştie exact ce are de făcut şi cine răspunde pentru îndeplinirea angajamentelor şi cât de rapid pot fi făcute aceste angajamente, după cum spuneam termenul este foarte scurt", a spus Luca Niculescu.
România mai are de încasat 6,43 miliarde de euro
Potrivit Ministerului Finanţelor, România a încasat până acum 13,27 miliarde de euro din PNRR, reprezentând aproximativ două treimi din valoarea planului: 8,95 miliarde de euro sub formă de granturi şi 4,32 miliarde de euro prin împrumuturi.
Din suma rămasă, 2,08 miliarde de euro provin din cererea de plată nr. 5, aflată în evaluarea Comisiei Europene, iar 4,35 miliarde de euro sunt aferente cererii finale de plată, depuse la 30 septembrie 2026. Decizia Comisiei Europene este aşteptată până la 20 noiembrie 2026.
Ministerul Finanţelor a avertizat că orice sumă nevalidată din componenta de granturi va afecta direct deficitul bugetar, deoarece cheltuielile respective nu vor mai putea fi acoperite din fonduri nerambursabile şi vor rămâne în sarcina bugetului naţional.
