Companiile şi operatorii industriali care îşi desfăşoară activitatea în apropierea unor obiective strategice ar trebui să fie obligaţi să adopte măsuri de securitate mai stricte, consideră analistul Cristian Barna. Declaraţia vine în contextul anchetei privind incendiul despre care autorităţile române susţin că ar fi fost organizat ca act de sabotaj atribuit Rusiei.
În cadrul emisiunii Prima News Debate, Cristian Barna a explicat că incidentele de acest tip ridică semne de întrebare cu privire la protecţia zonelor industriale în care funcţionează atât facilităţi cu importanţă strategică, cât şi alte activităţi comerciale sau industriale.
În opinia sa, măsurile de securitate trebuie adaptate riscurilor şi extinse dincolo de perimetrul imediat al obiectivelor considerate sensibile.
Analistul a făcut o distincţie între protecţia unităţilor militare şi securitatea unor platforme industriale în care se află facilităţi importante pentru industria strategică.
El a amintit cazul unui cetăţean rus despre care a spus că a fost reţinut după ce a fost identificat în timp ce fotografia şi documenta unităţi militare.
„Păi da, vestea bună este că atunci când am avut cetăţeanul acela rus, am văzut că el a fost reţinut pentru că a fost identificat deja când făcea poze şi documenta unităţi militare. Deci vedem că acolo paza şi măsurile de securitate sunt mult mai restrictive”, a declarat Cristian Barna.
Platformele industriale, o posibilă vulnerabilitate
Potrivit analistului, situaţia poate fi diferită în cazul platformelor industriale unde funcţionează mai multe companii, iar nivelul de protecţie nu este uniform.
O facilitate de producţie cu relevanţă strategică poate fi amplasată în apropierea unor operatori care nu aplică aceleaşi standarde de securitate, ceea ce poate crea vulnerabilităţi la nivelul întregii zone.
Cristian Barna a susţinut că autorităţile ar trebui să analizeze această problemă şi să stabilească reguli mai stricte pentru firmele care îşi desfăşoară activitatea în vecinătatea unor entităţi strategice.
Măsurile ar trebui să urmărească reducerea riscului ca astfel de spaţii să fie exploatate pentru acţiuni ostile.
„Acum, faptul că aceste facilităţi de producţie, cum este cea care a fost vizată de acest act de sabotaj, se află pe o platformă industrială unde mai sunt şi alte activităţi care nu sunt destul de bine protejate, o măsură următoare, din punctul meu de vedere, ar fi ca aceşti actori comerciali sau industriali care îşi desfăşoară activitatea în proximitatea unor elemente de industrie strategică, de entităţi strategice, să fie obligaţi ca măsurile de securitate să fie mult mai sporite”, a afirmat analistul.
Ce măsuri ar trebui luate după incident
În contextul dezbaterii privind capacitatea României de a-şi proteja obiectivele importante, Barna a sugerat că incidentul trebuie să determine o reevaluare a regulilor de securitate pentru zonele industriale sensibile.
Apartenenţa României la NATO reprezintă un element important pentru apărarea ţării, însă nu elimină riscurile asociate unor posibile acţiuni de sabotaj, spionaj sau alte operaţiuni desfăşurate fără implicarea directă a unor forţe militare.
Discuţia de la Prima News Debate a pornit de la întrebarea prezentatoarei privind nivelul de protecţie al instituţiilor şi al obiectivelor strategice, în condiţiile în care acţiunile ostile nu trebuie să ia forma unei intervenţii militare convenţionale pentru a produce efecte.
Cristian Barna a prezentat sporirea securităţii în jurul obiectivelor strategice drept una dintre măsurile care ar trebui luate în urma incidentului.
Propunerea sa vizează inclusiv operatorii comerciali şi industriali din vecinătatea acestor facilităţi, astfel încât protecţia să nu depindă exclusiv de măsurile aplicate în interiorul obiectivului strategic.
