România ar putea avea, până în vara anului viitor, aproape 1.000 de megawaţi în plus instalaţi în sisteme de stocare a energiei, o capacitate care ar putea contribui la reducerea dependenţei de importuri în perioadele în care producţia internă nu acoperă consumul. Jurnalistul Adi Moşoianu, de la Profit.ro, spune că investiţiile în acest sector sunt în plină dezvoltare, iar efectele lor ar urma să se vadă în funcţionarea sistemului energetic naţional.
În cadrul emisiunii „Proiect de ţară: România”, prezentată de Andrei Gheorghe, jurnalistul a explicat că România a făcut deja un pas important prin repornirea celor două unităţi de producţie de la centrala nucleară de la Cernavodă. Revenirea acestora în funcţiune a avut efecte imediate asupra pieţei de energie şi a redus necesarul de importuri.
„E o veste foarte bună. Este, într-adevăr, repornirea acelor două unităţi de producţie de la centrala nucleară Cernavodă. Efectul repornirii lor s-a văzut imediat în piaţa de energie şi în funcţionarea sistemului energetic naţional. S-au redus importurile faţă de perioada anterioară în care cele două reactoare nu funcţionau”, a declarat Adi Moşoianu.
De ce România continuă să importe energie
Jurnalistul a explicat că unul dintre motivele pentru care România continuă să aibă un nivel ridicat al importurilor este dezvoltarea accelerată a capacităţilor de producţie din surse regenerabile, în special eoliene şi fotovoltaice. Deşi această evoluţie este benefică pentru sistemul energetic, producţia acestor instalaţii depinde de condiţiile meteorologice.
Astfel, în perioadele în care vântul nu bate sau soarele nu asigură producţia necesară, România trebuie să apeleze la energia din import pentru a acoperi consumul.
O altă problemă este reprezentată de capacităţile insuficiente de stocare. Energia produsă în perioadele favorabile nu poate fi păstrată în cantităţi suficiente pentru a fi utilizată ulterior, atunci când producţia regenerabilă scade.
Adi Moşoianu a subliniat însă că investiţiile în infrastructura de stocare sunt în plină dezvoltare, iar proiectele începute ar urma să contribuie la creşterea flexibilităţii sistemului energetic.
Câtă capacitate de stocare va avea România vara viitoare
Întrebat dacă România va fi mai bine pregătită pentru eventuale probleme de aprovizionare cu energie în vara anului viitor, inclusiv în cazul unor debite scăzute ale Dunării, jurnalistul a oferit un răspuns optimist.
Acesta estimează că, faţă de capacităţile disponibile în perioada verii acestui an, sistemul energetic naţional va beneficia de câteva sute de megawaţi suplimentari instalaţi în baterii şi alte sisteme de stocare.
„Asta cu siguranţă. Deci, faţă de anul acesta, faţă de vară, ca să socotim de atunci când au apărut marile probleme odată cu oprirea centralei de Cernavodă, vara viitoare sigur vom avea multe sute de megawaţi instalaţi în plus în sisteme de stocare de energie”, a afirmat Adi Moşoianu.
Mai mult, jurnalistul a avansat posibilitatea ca această creştere să se apropie de 1.000 MW. El a precizat că estimarea se bazează pe informaţii provenite de la Dispecerul Energetic din cadrul Transelectrica, instituţia care monitorizează şi coordonează funcţionarea sistemului energetic naţional.
„Posibil să avem chiar spre o mie de megawaţi în plus instalaţi, care evident se vor simţi în funcţionarea sistemului energetic”, a declarat jurnalistul.
Creşterea capacităţilor de stocare ar putea ajuta România să gestioneze mai bine perioadele în care producţia hidroenergetică sau cea din surse regenerabile este afectată de condiţiile meteorologice şi să reducă presiunea asupra importurilor de energie.







