Conturarea noului Guvern nu e gata nici după trei săptămâni de negocieri, în condiţiile în care apartenenţa noului prim-ministru e incertă, componenţa, de asemenea, precum garnitura de miniştri, fiind tensiuni atât între partide, cât şi în interiorul lor.
Discutarea pe larg a problemelor fiscale şi ajungerea la un consens asupra unor măsuri nepopulare e primul lucru care dă bătăi de cap partidelor. PNL şi USR nu vor să accepte în ruptul capului măriri de taxe şi noi biruri asupra populaţiei şi mediului privat, în timp ce marii apărători ai investiţiilor naţionale şi locale sunt PSD şi UDMR. Deşi ar trebui să ajungă la un plan cu soluţii certe, ca România să nu ajungă pe marginea prăpastiei, partidele, în special PSD şi USR, sunt mai degrabă axate pe lupte ideologice sau de orgolii.
Cu toate că după prima săptămână de discuţii preşedintele Nicuşor Dan şi o parte din partide respinseseră varianta unui prim-ministru tehnocrat, aceasta revine în discuţie, în condiţiile unei lipse de consens pe măsurile fiscal-bugetare, dar şi pe neasumare clară a partidelor proeuropene a unui nume de premier care să treacă România prin perioada de criză, dar care să stea pe funcţie până în 2028, când se termină ciclul politic. Aşadar, în acest moment nu e exclusă varianta unui prim-ministru tehnocrat, care se va lovi însă de problema lipsei de autorităţi. Iar acest lucru l-au simţit prim-miniştri ca Răzvan Ungureanu (2012) şi Dacian Cioloş (2015-2016).
În discuţiile din Coaliţie, PSD insistă pe varianta rotativei, cu un prim-ministru liberal, apoi social-democrat. Potrivit surselor Libertatea, zilele trecute Ilie Bolojan le-a transmis social-democraţilor că şi liberalii ar accepta rotativa, dar în prima parte a ei să fie un prim-ministru de la PSD, fiind posibilă inclusiv varianta Sorin Grindeanu (preşedinte interimar). Iar acest lucru nu le-a picat bine social-democraţilor, cei care sperau ca Bolojan sau alt premier să scoată castanele fierbinţi din foc, pentru ca apoi să vină ei în partea a doua a guvernării, când situaţia s-ar fi ameliorat. Iar calculul final era ca prim-ministrul PSD să fie exact în perioada alegerilor locale şi parlamentare, când contează foarte mult cine decide când şi unde merg finanţările care ţin de pixul unui anumit ministru.
Portofolii şi miniştri
Un aspect mai puţin vizibil în toate relatările despre discuţiile tensionate de la temele fiscal-bugetare este conflictul mocnit din interiorul a două partide din coaliţia proeuropeană: PSD şi PNL. Atât în PSD, cât şi în PNL, sunt lideri care cer ca în viitoarea echipă guvernamentală să fie sânge proaspăt, nu aceeaşi miniştri care s-au perindat prin funcţii în ultimii cinci ani. În unele cazuri e vorba doar de rivalităţi locale, însă sunt şi cazuri în care problema este una de principiu, pentru că unii demnitari nu s-au ridicat la nivelul aşteptărilor.
În schimb, deja din partide pot fi văzuţi o serie de lideri care doar prin minune ar putea lipsi din noua echipă de la Palatul Victoria. Din interiorul PSD, Marian Neacşu e favorit să fie din nou vicepremier, pentru a fi o contrapondere la masa deciziilor, în cazul în care prim-ministru va fi un liberal. De asemenea, alţi doi politicieni sunt daţi „ca siguri” în noua echipă guvernamentală. La Economie sau pe alt portofoliu e văzut Bogdan Ivan, unul dintre tinerii partidului, care se bucură şi de sprijin din teritoriu. Un al doilea este Florin Barbu la Agricultură, un portofoliu care deja tradiţional e aflat sub patronajul lui Paul Stănescu, secretarul general al PSD, unde liderul social-democrat are un cuvânt greu de spus.
În cazul PNL, cu şanse mari la o funcţie de ministru e Cătălin Predoiu, care ar putea fi menţinut la Interne, în cazul în care nu e trimis să ocupe funcţia de preşedinte al Senatului. Un al doilea ministru-cheie este Sebastian Burduja (acum la Energie, dar în trecut la Digitalizare şi văzut chiar variantă pentru Finanţe).
De la UDMR rămân în pole position numele grele: Tanczos Barna şi Cseke Attila, precum şi Kelemen Hunor, dacă vrea să fie vicepremier sau ministru. Tanczos e văzut ca alternativă pentru Finanţe, dar şi pentru Mediu, în timp ce Cseke e variantă atât pentru Dezvoltare, cât şi pentru Sănătate.
La USR e aglomeraţie mare pentru ocuparea unei demnităţi guvernamentale. Persoana cu cele mai mari şanse să prindă un fotoliu de ministru e în prezent Ionuţ Moşteanu, liderul deputaţilor.
La Educaţie, Nicuşor Dan şi mai mulţi lideri politici s-au pronunţat pentru păstrarea lui Daniel David. În schimb, la Externe un cuvânt nu greu, ci foarte greu, îl va avea Nicuşor Dan, pentru noul nume. Pentru că ministrul de externe ia lumină de la Cotroceni, nu de la Palatul Victoria, după cum susţin mai multe surse politice.
Dilema alocării ministerelor
Algoritmul cel mai des discutat în ultimele zile este cel în care PSD ia 5 portofolii, PNL – 4, USR – 3, în timp ce UDMR 2. La acestea se adaugă Educaţia şi Externele. Cele mai râvnite ministere sunt Transporturile, Dezvoltarea şi Justiţia. Două ţin de forţa financiară a lor şi vizibilitate. De asemenea, Dezvoltarea înseamnă relaţia cu cadrele partidului. Justiţia nu are doar o putere simbolică, pentru că în anii următori are loc schimbarea de gardă la vârful parchetelor. Iar Justiţia e dorită atât de PSD, cât şi de USR, însă nici PNL nu ar spune nu. Dezvoltarea e ministerul pe care-l vizează toate cele patru partide, însă în majoritatea discuţiilor, pentru respectarea principiului echilibrului alocărilor, UDMR e văzut ca favorit, deoarece Cseke a fost mereu considerat un partener corect la alocări.
Deşi aflate într-o situaţie dificilă, în continuare Finanţele (al doilea minister avizator) şi Investiţiile şi Proiectele Europene, sunt ministere care fac cu ochiul partidelor. Sunt ministere cu responsabilitate mare, dar şi care oferă o imagine pe măsură. Mai ales Finanţele denotă forţă în partide. În urmă cu şase ani, la un congres la PSD, Eugen Teodorovici, ministru de finanţe şi vicepremier, rezuma perfect situaţia: „ce vrea fiecare minister e dorinţă, ce vor premierul şi Ministerul de Finanţe e putinţă”. Negocierile pentru ministere se va intensifica însă doar când va fi clar care e numele noului prim-ministru, dar şi după consultările din partid, unde diferite grupări vor încerca să-şi promoveze oamenii, pentru propriile interese.
