Curtea de Apel Bucureşti a decis că statul trebuie să achite restanţele salariale ale magistraţilor, într-un dosar deschis de Înalta Curte. Hotărârea vine chiar în ziua căderii Guvernului şi impune termene stricte şi sancţiuni pentru întârziere.
Curtea de Apel Bucureşti a admis marţi acţiunea formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să aloce fondurile necesare pentru plata restanţelor salariale din sistemul judiciar.
Decizia, care nu este definitivă, vine într-un context politic tensionat, chiar în ziua în care Guvernul a fost demis prin moţiune de cenzură. Instanţa stabileşte că Executivul trebuie să facă toate demersurile bugetare pentru a asigura plata integrală a sumelor restante, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă va fi necesar.
Potrivit hotărârii, după rămânerea definitivă a deciziei, autorităţile vor avea la dispoziţie un termen de 10 zile pentru a pune în aplicare măsurile. În caz de întârziere, sunt prevăzute penalităţi de 1% pe zi, precum şi amenzi aplicate Guvernului şi Ministerului Finanţelor, calculate ca procent din salariul minim brut.
Suma totală pe care statul trebuie să o achite se ridică la aproximativ 2 miliarde de euro, bani reprezentaţi de drepturi salariale câştigate în instanţă de magistraţi, în urma a mii de procese din ultimii ani.
Procesul a fost soluţionat rapid, chiar la primul termen. Instanţa a respins atât cererea de recuzare a judecătoarei de şedinţă, cât şi solicitarea Guvernului de sesizare a Curţii Constituţionale.
Acţiunea în instanţă a fost iniţiată de Înalta Curte pe 30 martie, acuzând Guvernul de refuz nejustificat în alocarea fondurilor necesare pentru plata unor drepturi stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive. Reprezentanţii instanţei supreme au susţinut că amânarea repetată a plăţilor afectează drepturi fundamentale şi subminează securitatea juridică.
Contextul disputei este legat şi de decizia Guvernului de a redirecţiona o parte din fondurile iniţial alocate pentru aceste plăţi către un pachet social destinat persoanelor vulnerabile. În paralel, autorităţile au invocat problemele generate de legislaţia salarizării, considerată neclară şi sursă a numeroaselor litigii.
Potrivit datelor oficiale, în ultimii ani au fost deschise peste 20.000 de procese de către angajaţi din sistemul de justiţie pentru recuperarea unor drepturi salariale, ceea ce a generat obligaţii de plată de ordinul miliardelor de lei pentru statul român.
Decizia Curţii de Apel Bucureşti poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
