România are argumente să se proiecteze pe termen mediu drept principala putere a Europei de Sud-Est, se arată în Strategia Naţională de Apărare a Ţării supusă, miercuri, dezbaterii publice, conform Agerpres.
După consolidarea rolului de membru al NATO, al UE şi după accederea proximă la OCDE, România ''trebuie să îşi propună extinderea influenţei sale în regiunea de interes imediat şi proiectarea mai fermă a intereselor'' pe plan internaţional, se arată în documentul publicat pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale.
''Statutul României în ordinea regională şi internaţională trebuie să reflecte dimensiunile sale teritoriale, demografice şi economice, inclusiv sub aspectul resurselor naturale, precum şi poziţia sa geostrategică. În secvenţa istorică următoare, România are vocaţia să îşi asume o poziţie de jucător geopolitic la nivelul capacităţilor reale ale ţării, deopotrivă considerabile şi neglijate. Ţara noastră are argumente să se proiecteze pe termen mediu drept principala putere a Europei de Sud-Est şi a doua mare putere la est de Germania, după Polonia'', se mai arată în document.
Se menţionează că România se va manifesta în continuare drept apărătorul ''cel mai activ'' al intereselor Republicii Moldova. Ţara noastră va rămâne, de asemenea, ''un partener serios şi un punct de sprijin solid'' pentru Ucraina.
''Ne vom achita de angajamentele faţă de parteneri şi aliaţi, inclusiv în privinţa cheltuielilor dedicate apărării şi securităţii, vom apăra cu egală dârzenie dreptul internaţional şi Carta ONU şi vom rămâne un interlocutor serios, în forurile multilaterale, pentru soluţionarea în comun a problemelor de interes şi cuprindere globală'', prevede proiectul.
Autorii subliniază că, începând cu anexarea Peninsulei Crimeea în 2014, Federaţia Rusă ''a modificat în propriul avantaj echilibrul strategic'' la Marea Neagră, prin crearea unor noi capacităţi anti-acces şi interdicţie de zonă. Totodată, după declanşarea războiului de agresiune împotriva Ucrainei, Federaţia Rusă a generat în arealul pontic ''o instabilitate de natură să afecteze interesele de securitate şi economice'' ale României.
''Încălcările recente ale spaţiului aerian al României confirmă evaluarea anterioară şi adaugă preocupări noi pe agenda cetăţenilor şi instituţiilor noastre. E esenţial de amintit şi instrumentarul hibrid pe care Federaţia Rusă îl utilizează pentru a-şi atinge obiectivele şi care, subminând solidaritatea naţională şi sabotând pactul social, afectează capacitatea ţării noastre de a-şi apăra interesele'', conform strategiei.
Totodată, continuarea invaziei militare a Federaţiei Ruse şi anexarea de noi teritorii în Ucraina ''sporesc considerabil riscurile şi ameninţările'' la adresa securităţii României.
''O eventuală graniţă pe Dunăre cu Federaţia Rusă ar fi o ameninţare directă la adresa securităţii noastre şi ar deschide calea unor evoluţii impredictibile, cu efect potenţial inclusiv asupra independenţei şi suveranităţii Republicii Moldova. O Ucraină independentă, suverană, un bun vecin integrat în structurile europene, cu instituţii democratice puternice este în interesul securităţii noastre, fapt ce justifică eforturile multiple făcute de România pentru susţinerea Ucrainei în războiul de agresiune declanşat de Federaţia Rusă'', evidenţiază sursa citată.
Sunt invocate de asemenea creşterea cooperării cu Turcia şi Bulgaria, ca state aliate, dar şi cu alte state riverane, pentru asigurarea libertăţii de navigaţie şi a dezvoltării iniţiativelor energetice în bazinul Mării Negre.
''Transformarea regiunii Mării Negre într-o zonă de stabilitate, conectivitate şi prosperitate, în care problematica de securitate este gestionată prin dialog şi cooperare, reprezintă o provocare semnificativă pentru dezvoltarea posturii strategice a României'', adaugă autorii.
Se mai arată că situaţia incertă de securitate din regiunea Mării Negre, împreună cu ameninţările convenţionale şi hibride, afectează interesele legitime ale României în Zona Contiguă şi Zona Economică Exclusivă şi ''reprezintă o provocare pentru transformarea României, începând cu 2027, în cel mai mare producător de gaze'' din Uniunea Europeană.
''Situaţia flotei militare a României şi lipsa unor achiziţii de nave şi de echipamente necesare pentru întărirea capacităţii sale operaţionale reprezintă provocări pentru consolidarea capabilităţilor de asigurare a securităţii naţionale. Situaţia şantierelor navale din România impune măsuri pentru creşterea capacităţii acestora de producţie pentru a acoperi necesităţile de nave militare şi pentru paza de coastă'', se reliefează în document.
Conform aceleiaşi surse, este de aşteptat ca Federaţia Rusă ''să intensifice acţiunile hibride desfăşurate direct şi prin interpuşi'' împotriva unor state membre NATO, inclusiv împotriva României, ''la limita aplicării Articolului 5'' al Tratatului Nord-Atlantic.
''De asemenea, utilizând tot mai mult noile tehnologii, ar putea recurge la: activităţi cibernetice ostile, acte de sabotaj, operaţiuni informaţionale şi acţiuni avansate de manipulare - menite să altereze percepţiile asupra realităţii, să discrediteze autorităţile române şi să afecteze procesele de luare a deciziilor de nivel strategic'', este evidenţiat în proiectul supus dezbaterii.
La capitolul ''Riscuri şi vulnerabilităţi'' este menţionată posibilitatea ca ''instabilitatea'' din Europa de Est, Balcanii de Vest şi Caucazul de Sud să se accentueze în urma acţiunilor concertate ale unor actori statali şi non-statali, prin ''presiuni externe, război hibrid şi conflicte prelungite'', dar şi prin investiţii în infrastructura strategică.
Totodată, o eventuală amânare pe termen lung a integrării europene a Republicii Moldova şi a Ucrainei ''va accentua riscurile de securitate'' pentru România.
''Destabilizarea regională în Balcanii de Vest, alimentată de interferenţe externe, de reacţii naţionaliste şi de lipsa unor progrese substanţiale în procesele de aderare la UE poate genera frustrări politice şi reacţii naţionalist-izolaţioniste care pot degenera în conflicte interne şi regionale, accentuând riscurile de securitate pentru România'', se arată în strategie.
În document se face referire şi la diminuarea capacităţii organismelor internaţionale de a aplica ''soluţii durabile'' de încetare a ostilităţilor.
''Indecizia sau lipsa unor acţiuni ferme pentru a descuraja acţiuni de agresiune, revizuire prin forţă a frontierelor sau schimbări de regim au afectat formatele multilaterale şi regionale şi au dus la restructurarea şi revalorizarea blocurilor politico-militare. Se remarcă tendinţa statelor guvernate autoritar de a se grupa şi coordona pentru alterarea ordinii internaţionale bazate pe reguli, pentru a contracara statele care împărtăşesc principiile democratice'', subliniază autorii.
