În prezent, în România, statul nu decontează niciun tip de contraceptive, iar Ministerul Sănătăţii a declarat că va introduce pe lista medicamentelor compensate pilulele anticoncepţionale şi alte metode contraceptive, dar nu oferă un termen clar. Deocamdată, statul acoperă doar consultaţiile pentru planificarea familială. Multe femei şi tinere aleg să cumpere anticoncepţionalele fără a consulta un medic, iar acest lucru poate duce la greşeli şi sarcini nedorite.
Din 2018, gratuităţile pentru anticoncepţionale au fost suspendate, iar specialiştii afirmă că dacă contraceptivele ar fi oferite gratuit, cel puţin la minore, multe drame ar putea fi evitate. Deşi există cabinete de planificare familială în spitale şi clinici din Bucureşti, specializarea pentru consilierea contraceptivă este pe cale de dispariţie, iar numărul de medici care se specializează în acest domeniu este în scădere.
România se află pe locul 29 în Europa în privinţa accesului la contracepţie, fiind depăşită de ţări precum Moldova şi Bulgaria, iar din acest punct de vedere, are un drum lung de parcurs pentru a îmbunătăţi accesul la contraceptive. În contrast, Franţa oferă anticoncepţionale gratuite pentru fetele sub 25 de ani, un exemplu de accesibilitate mai largă pentru tinerii din Europa.
În România, educaţia sexuală şi informarea despre contracepţie sunt la un nivel scăzut, iar multe tinere ajung să nu utilizeze metode contraceptive din cauza lipsei de informaţii. Consecinţele sunt grave, având în vedere că România înregistrează un procent semnificativ din mamele minore din Uniunea Europeană, ceea ce ar putea fi evitat cu un sistem mai accesibil şi educat.