Un nou sondaj realizat de CURS în prima parte a lunii mai arată cum s-ar împărţi voturile românilor dacă alegerile parlamentare ar avea loc în acest moment. Potrivit cercetării sociologice, AUR se menţine pe primul loc în preferinţele electoratului, în timp ce PSD şi PNL completează podiumul principalelor formaţiuni politice.
Conform datelor colectate în perioada 1 – 14 mai 2026, AUR ar obţine 32% din voturi la un eventual scrutin parlamentar organizat duminica viitoare. Social-democraţii sunt creditaţi cu 24%, iar liberalii ar strânge aproximativ 20% din voturile alegătorilor.
În acelaşi clasament, USR este cotat la 10%, în timp ce UDMR se află chiar la limita pragului electoral, cu 5%. Partidul PNRR, asociat lui Cristian Popescu Piedone, ar aduna 4% din intenţiile de vot, iar SOS România ar obţine 3%. Aproximativ 2% dintre respondenţi au indicat alte formaţiuni politice.
Reprezentanţii CURS explică faptul că studiul a fost realizat într-o perioadă tensionată pentru scena politică, marcată de negocieri pentru formarea unei noi majorităţi parlamentare şi de multiple repoziţionări între partidele importante.
Potrivit analizei sociologilor, rezultatele arată că AUR îşi păstrează statutul de principală forţă politică, având un avantaj clar în faţa celorlalţi competitori. În acelaşi timp, PSD şi PNL continuă să rămână relativ apropiate în preferinţele electoratului.
Sondajul a măsurat şi gradul de încredere al românilor în principalele figuri politice. În top se află Călin Georgescu, care este creditat cu 32% în ceea ce priveşte nivelul de încredere mare şi foarte mare. La mică distanţă se situează Nicuşor Dan, cu 31%.
Clasamentul continuă cu Ilie Bolojan, apreciat de 25% dintre respondenţi, şi George Simion, care înregistrează 23%. În jurul pragului de 21% se află Traian Băsescu, Cristian Popescu Piedone şi Sorin Grindeanu. La polul opus, cele mai ridicate niveluri de neîncredere sunt înregistrate în cazul lui Hunor Kelemen, Diana Şoşoacă şi Dominic Fritz, potrivit datelor prezentate de CURS.
Sociologii subliniază că niciunul dintre liderii politici analizaţi nu depăşeşte pragul de 35% în ceea ce priveşte încrederea ridicată, aspect care reflectă un nivel general scăzut de încredere în clasa politică din România.
Datele cercetării mai indică faptul că scena politică rămâne puternic fragmentată, iar liderii politici reuşesc să îşi păstreze nucleele de susţinători fără a genera însă un sprijin masiv la nivelul întregii populaţii.
Sondajul CURS a fost realizat pe un eşantion de 1.664 de persoane adulte, cu vârsta de peste 18 ani. Cercetarea este de tip probabilist, multistadial şi stratificat, iar marja maximă de eroare este de ±2,4%, la un nivel de încredere de 95%. Interviurile au fost efectuate faţă în faţă, la domiciliul respondenţilor, în intervalul 1 – 14 mai 2026.
