România va avea pentru prima dată un Plan Naţional de Restaurare pentru Natură, un proiect amplu anunţat de Ministerul Mediului şi finanţat din fonduri europene. Iniţiativa are un buget de aproximativ 17 milioane de lei şi urmăreşte refacerea ecosistemelor afectate, dar şi integrarea politicilor de mediu cu domenii esenţiale precum agricultura, economia, resursele de apă şi sănătatea publică.
Potrivit autorităţilor, proiectul a fost selectat pentru finanţare prin Programul Operaţional de Asistenţă Tehnică 2021-2027 şi urmează să fie implementat pe parcursul a doi ani, până în 2028.
Ministerul Mediului susţine că noul plan va reprezenta un instrument strategic pentru aplicarea regulamentelor europene privind restaurarea naturii şi protejarea biodiversităţii. Proiectul are la bază prevederile Regulamentului UE 2024/1991 privind restaurarea naturii, precum şi normele europene de implementare adoptate ulterior.
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că documentul va marca o schimbare importantă în modul în care România tratează relaţia dintre mediu şi dezvoltarea economică.
„Vom avea, în premieră, în România, un plan de restaurare a naturii care leagă direct sănătatea ecosistemelor de economie, agricultură, apă, climă şi de sănătatea oamenilor. În contextul european, el vine din aplicarea regulamentului UE privind restaurarea naturii, adoptat pentru a opri degradarea ecosistemelor şi pentru a reface zonele afectate”, a declarat ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, potrivit News.ro.
Printre principalele obiective ale proiectului se numără elaborarea efectivă a Planului Naţional de Restaurare, consolidarea capacităţii administrative a Ministerului Mediului şi a instituţiilor implicate, precum şi implicarea publicului şi a actorilor relevanţi în toate etapele procesului.
Autorităţile precizează că proiectul va contribui şi la aplicarea conceptului de „soluţii bazate pe natură”, prin măsuri de refacere a ecosistemelor şi monitorizarea efectelor acestora la nivel naţional.
Ministerul Mediului avertizează că România are nevoie urgentă de o strategie coerentă în acest domeniu, în condiţiile în care degradarea biodiversităţii afectează direct agricultura, resursele de apă şi economia.
Potrivit oficialilor, polenizatorii, solurile fertile şi accesul la apă sunt elemente esenţiale pentru producţia alimentară şi pentru stabilitatea economică. În acelaşi timp, restaurarea ecosistemelor ar putea reduce impactul inundaţiilor, costurile pentru tratarea apei şi ar putea crea noi locuri de muncă în domeniul ecologic şi al turismului verde.
Reprezentanţii ministerului avertizează că lipsa unui plan coerent ar putea duce la pierderea unor fonduri europene importante, la sancţiuni din partea Comisiei Europene şi la apariţia unor conflicte între dezvoltarea economică şi protecţia mediului.
