România a ajuns în fruntea clasamentului european privind povara costurilor la energia electrică raportată la puterea de cumpărare, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Deşi în unele state membre facturile sunt mai mari în valori nominale, raportul dintre venituri şi costurile energiei arată că gospodăriile româneşti resimt cel mai puternic impact financiar.
Statisticile europene indică faptul că, în a doua jumătate a anului 2025, preţurile la electricitate pentru consumatorii casnici au crescut în 17 state membre şi au scăzut în alte 10 ţări. Cea mai abruptă majorare a fost înregistrată în România, unde tarifele au urcat cu 58,6% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2024. La polul opus s-a aflat Cipru, unde preţurile au scăzut cu aproape 15%.
În termeni nominali, cele mai ridicate tarife pentru populaţie au fost raportate în Irlanda, Germania, Belgia şi Danemarca. În Irlanda, preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici a depăşit 0,40 euro pe kWh, cu aproximativ 40% peste media Uniunii Europene. Cele mai mici tarife au fost înregistrate în Ungaria, Malta şi Bulgaria, unde populaţia a plătit mai puţin de jumătate faţă de media europeană.
Totuşi, atunci când preţurile sunt calculate în funcţie de standardul puterii de cumpărare (PPS), clasamentul se schimbă radical. România urcă pe primul loc în Uniunea Europeană, cu un indice de 49,52, urmată de Cehia şi Polonia. Acest indicator arată cât de greu suportă populaţia costurile energiei în raport cu veniturile disponibile. La capătul opus al clasamentului PPS se află Malta, Ungaria şi Finlanda, ţări în care factura la energie are un impact mult mai redus asupra bugetului gospodăriilor.
Raportul Eurostat evidenţiază şi rolul taxelor şi impozitelor în formarea preţului final. În medie, taxele au reprezentat aproape 29% din factura totală la nivel european în a doua jumătate a anului 2025. În Danemarca, acestea au ajuns la aproape jumătate din costul total al energiei electrice pentru consumatorii casnici.
În schimb, în Luxemburg şi Olanda, impactul taxelor a fost negativ datorită subvenţiilor acordate populaţiei. TVA-ul aplicat energiei electrice a variat semnificativ în Uniunea Europeană, de la sub 5% în Malta până la peste 21% în Ungaria.
Şi mediul de afaceri a resimţit schimbările din piaţa energiei. Pentru consumatorii non-casnici, preţurile au scăzut la nivel european cu peste 5% faţă de anul anterior. Cu toate acestea, România s-a numărat printre puţinele state unde costurile au continuat să crească, cu un avans de 15,4%, una dintre cele mai mari majorări din UE. Potrivit Eurostat, creşterea tarifelor din România a fost influenţată în principal de costurile de reţea şi de reducerea schemelor de sprijin şi compensare aplicate anterior consumatorilor.
