România şi Italia se află în centrul unui demers al unui grup de 17 state membre care încearcă să păstreze la un nivel ridicat finanţările europene pentru agricultură şi politica de coeziune în următorul buget al Uniunii Europene, aferent perioadei 2028-2034.
Statele semnatare au transmis o scrisoare preşedinţiei irlandeze a Consiliului UE, prin care solicită ca Politica Agricolă Comună (PAC) şi politica de coeziune să rămână priorităţi majore în viitorul Cadru Financiar Multianual. Printre ţările care susţin iniţiativa se numără Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia şi Spania.
Preşedintele Nicuşor Dan a explicat că demersul urmăreşte păstrarea agriculturii şi coeziunii în centrul priorităţilor europene. Cele 17 state susţin menţinerea finanţării pentru cele două politici şi, în paralel, alocarea unor fonduri suplimentare pentru domenii precum apărarea, securitatea, competitivitatea, conectivitatea, energia şi rezilienţa.
Iniţiativa este coordonată de România şi Italia, iar Nicuşor Dan şi premierul italian Giorgia Meloni urmează să găzduiască o reuniune informală a statelor participante, în marja Consiliului European din 15 şi 16 octombrie, potrivit News.ro.
Demersul celor 17 state se desfăşoară în paralel cu poziţia unui grup de şase ţări, condus de Germania, care pledează pentru reducerea semnificativă a cheltuielilor prevăzute în proiectul viitorului buget european. Astfel, negocierile privind distribuirea fondurilor pentru perioada 2028-2034 se anunţă dificile.
Miza negocierilor este amplificată de propunerea Comisiei Europene pentru bugetul 2028-2034, estimat la aproape două trilioane de euro. Executivul comunitar a prevăzut o reorganizare importantă a cheltuielilor, prin orientarea unor resurse către apărare, competitivitate şi alte priorităţi strategice.
Cele 17 guverne cer, de asemenea, ca eventualele noi surse de venit ale UE să fie echitabile şi să nu afecteze disproporţionat statele membre. Grupul solicită şi o marjă bugetară mai mare prin amânarea rambursării datoriei contractate în perioada pandemiei şi contestă menţinerea reducerilor acordate unor state la contribuţiile europene.
Următoarele discuţii vor avea loc înaintea Consiliului European din octombrie, iar obiectivul este ca liderii europeni să ajungă la un compromis până la sfârşitul lui 2026, astfel încât legislaţia necesară să poată fi adoptată în 2027 şi noul sistem de finanţare să intre în vigoare fără întreruperi în ianuarie 2028.
