România se confruntă cu una dintre cele mai dificile combinaţii pentru economie: activitatea economică încetineşte, consumul populaţiei scade, în timp ce preţurile rămân la un nivel ridicat. O analiză Frames, realizată pe baza celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică, indică intrarea economiei într-o perioadă de stagflaţie, care s-ar putea prelungi până în a doua jumătate a anului 2027.
Produsul Intern Brut s-a redus cu 0,7% în primul semestru din 2026, în timp ce consumul populaţiei a scăzut cu 2,5%. În acelaşi timp, inflaţia anuală s-a menţinut la 8,2% în luna iulie, după ce în mai depăşise pragul de 10%.
Datele INS arată că PIB-ul a stagnat în trimestrul al doilea faţă de primele trei luni ale anului şi a fost cu 0,4% mai mic decât în aceeaşi perioadă din 2025. Pe seria ajustată sezonier, scăderea anuală a fost de 2%.
Situaţia este cu atât mai complicată cu cât economia trebuie să suporte în paralel o perioadă de corecţie bugetară, în timp ce investiţiile finanţate din fonduri europene au devenit tot mai importante pentru susţinerea creşterii economice.
Consumul românilor trage economia în jos
Una dintre principalele frâne pentru economie este reducerea consumului. Cheltuielile gospodăriilor reprezintă peste 60% din PIB, iar în primul semestru acestea au scăzut cu 2,5%, diminuând cu 1,5 puncte procentuale evoluţia economiei.
Românii cumpără mai puţin într-un moment în care preţurile sunt în continuare cu mult peste nivelul de acum un an.
Efectele se văd deja în sectoarele dependente de cererea internă. Comerţul, transportul, depozitarea, hotelurile şi restaurantele au înregistrat în primul semestru un volum de activitate cu 3,9% mai mic decât în perioada similară a anului trecut.
Şi industria, care reprezintă aproximativ 16% din PIB, a scăzut cu 2,9%.
Există însă şi sectoare care contrabalansează parţial această evoluţie. Construcţiile au crescut cu 12,3% în primul semestru şi au contribuit cu 0,7 puncte procentuale la evoluţia PIB.
Investiţiile au avut, de asemenea, o evoluţie pozitivă, cu o creştere de 10,9%, contribuind cu 2,4 puncte procentuale la PIB.
Practic, investiţiile au compensat o parte din scăderea consumului şi au împiedicat economia să înregistreze un recul mai puternic.
Inflaţia rămâne la un nivel ridicat
Problema este că încetinirea economiei nu vine la pachet cu o scădere rapidă a inflaţiei.
Potrivit INS, rata anuală a inflaţiei a ajuns la 8,2% în iulie, după 10,85% în mai şi 10,42% în iunie.
În acelaşi timp, Banca Naţională a României şi-a majorat prognoza privind inflaţia de la finalul anului 2026, de la 3,9% la 5,5%, iar ulterior la 6,1%.
BNR estimează că inflaţia va reveni în intervalul ţintit abia în ultimul trimestru din 2027. Până atunci, dobânda de politică monetară este menţinută la 6,5%.
Dobânzile ridicate înseamnă costuri mai mari pentru românii care au credite, dar şi pentru companiile care au nevoie de finanţare.
O altă sursă de presiune este reprezentată de preţurile la energie. Adrian Negrescu, managerul Frames, avertizează că noile scumpiri din sectorul energetic ar putea întârzia revenirea economiei.
„Cu inflaţia pusă sub semnul întrebării de anunţatele creşteri de preţuri din zona de energie, cu dobânzile în continuare îngheţate, va fi aproape imposibil ca economia să iasă din zona de stagflaţie mai devreme de semestrul al doilea din 2027”, a declarat Adrian Negrescu.
Fondurile europene, esenţiale pentru revenirea economiei
În condiţiile în care consumul scade, investiţiile au devenit una dintre principalele surse de susţinere a economiei. O mare parte din acestea sunt finanţate din fonduri europene.
PNRR se apropie însă de final, ceea ce creşte presiunea asupra României pentru atragerea banilor disponibili prin programele de coeziune.
Pentru perioada 2021-2027, România are la dispoziţie aproximativ 31 de miliarde de euro prin fondurile de coeziune. Potrivit analizei Frames, aproximativ 10 miliarde de euro au fost atrase până acum.
Adrian Negrescu consideră că absorbţia fondurilor rămase va fi una dintre principalele provocări pentru guvern.
„Miza principală a noului guvern va fi aceea de a atrage cele 20 de miliarde de euro pe care le mai avem în fondurile de coeziune. Dacă nu vom atrage acei bani, va dispărea principalul motor al economiei”, a afirmat managerul Frames.
Astfel, România se află într-o situaţie complicată: populaţia consumă mai puţin, statul trebuie să îşi reducă cheltuielile, iar investiţiile susţinute din fonduri europene au devenit unul dintre puţinele motoare care mai pot menţine economia pe linia de plutire.
România trebuie să evite un an economic pe minus
Pentru ca România să evite o scădere a PIB-ului pe întreg anul 2026, economia ar trebui să îşi accelereze ritmul în a doua jumătate a anului.
Datele disponibile până acum nu indică însă o revenire puternică. Dacă reducerea consumului va continua, iar preţurile la energie vor creşte din nou, revenirea economică ar putea fi amânată pentru anul viitor.
În acest scenariu, atragerea fondurilor europene şi menţinerea investiţiilor vor deveni decisive pentru ieşirea României din perioada de stagnare şi inflaţie ridicată.
