România ar putea primi în luna noiembrie banii aferenţi celei de-a cincea cereri de plată din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), după ce peste 1,4 miliarde de euro din componenta de granturi au primit o evaluare favorabilă din partea Comisiei Europene. Anunţul a fost făcut vineri de ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, care a precizat că autorităţile continuă discuţiile pentru clarificarea sumelor rămase.
În paralel, aproximativ 900 de milioane de euro din granturile aferente celei de-a şasea cereri de plată sunt în continuare expuse riscului de a nu fi încasate, din cauza unor reforme incomplete privind salarizarea în sectorul public şi decarbonizarea.
România mai are de primit fonduri prin ultimele două cereri de plată, în valoare cumulată de peste 6,4 miliarde de euro. Cererea numărul 5 se ridică la 2,084 miliarde de euro, iar cea de-a şasea este în valoare de 4,347 miliarde de euro.
Din totalul de 1,651 miliarde de euro reprezentând granturile solicitate prin cererea a cincea, peste 1,4 miliarde au fost evaluate favorabil. Pentru diferenţă, instituţiile române continuă să transmită documente şi explicaţii solicitate de Comisia Europeană.
„În medie, o cerere de plată României i-a luat peste şase luni, dacă nu un an şi trei luni în cazul cererii 3, cererea 4 ne-a luat patru luni şi jumătate să o procesăm, pentru cererea 5 am avut două luni şi vă pot spune că din suma de grant de 1,651 de miliarde pe care o avem în discuţii cu Comisia Europeană, deja peste 1,4 miliarde sunt pe verde, deci asta ştim că sunt deja rezolvate. Pentru diferenţa de sumă suntem încă în discuţii în acest moment - schimburi de informaţii, analize, sampling, adică eşantionare. Dar e important totuşi să ştiţi progresul, pentru că e important să ştim că avem cel puţin 1,4 miliarde care sunt clare şi rămânem să ne concentrăm acum pe restul de jaloane unde avem schimburile de documente finale. Aşteptarea noastră este ca la sfârşitul săptămânii viitoare, peste două săptămâni, să începem să avem o estimare din partea Comisiei Europene şi după aceea o încasare a sumei din cererea de plată 5 în luna noiembrie”, a declarat Pîslaru.
Ministrul a subliniat că evaluarea favorabilă nu înseamnă că banii au intrat deja în conturile României. Plata depinde de încheierea procedurilor europene.
Situaţia este mai dificilă pentru ultima cerere de plată, care include 2,582 miliarde de euro sub formă de granturi. Potrivit lui Pîslaru, aproximativ 900 de milioane de euro sunt în pericol din cauza problemelor legate de reforma salarizării şi decarbonizare.
„Aici ştim foarte bine că, inclusiv în raportare, am recunoscut îndeplinirea doar parţială a jaloanelor legate de salarizare, de decarbonizare. Asta e pe partea de grant şi pe partea de împrumut, după cum ştiţi, am negociat să putem primi parţial banii pentru segmentele de autostradă, ceea ce a fost un mare câştig în negocieri. Pe partea de grant, aşa cum am făcut şi public în estimări, ne aşteptăm la o sumă de circa 900 de milioane care să aibă un semn de întrebare evident, risc de a nu a putea primi aceşti bani, repet, din cele două reforme pe care le-am menţionat, mai ales salarizarea în zona publică şi decarbonizare”, a explicat ministrul interimar.
Calendarul estimat prevede încheierea evaluării Comisiei Europene în jurul datei de 6 noiembrie şi o decizie finală aproximativ două săptămâni mai târziu, pentru ca plata să poată fi realizată în decembrie.
„Ca să înţelegem calendarul pentru cererea de plată 6, e foarte important de înţeles că pe data de 6 noiembrie, aproximativ, Comisia vrea să-şi închidă evaluarea pe cererea de plată 6 şi să respecte termenul din regulament, în fine, din zona de legislaţie, care ar însemna că pe 20 noiembrie să poată să dea decizia finală, ca să poată să facă plata în luna decembrie. În acest moment, riscul, evident, pe lângă ce v-am menţionat legat de reformele care, din raţiunile pe care le cunoaşteţi, n-au fost îndeplinite, este acela că, fiind un termen extrem de scurt, iar capacitatea administrativă, mai ales în perioada aceasta de turbulenţă, este destul de scăzută de a răspunde la toate solicitările în timp, evident, riscul aici este nu că n-o să încasăm banii aceştia, până la urmă, ci dacă îi încasăm în decembrie sau urmează să depunem solicitare de a contesta suma şi a cere o practică pentru plată la începutul anului viitor”, a explicat ministrul interimar.
Pîslaru a precizat că premierul Ilie Bolojan şi Ministerul Finanţelor coordonează demersurile pentru accelerarea răspunsurilor către Bruxelles.
„Suntem în cărţi încă pentru a putea trage în decembrie banii. Dar e foarte important de menţionat că este nevoie de o mobilizare exemplară pentru a furniza documentele, deci nu suntem neapărat cu un semn de întrebare legat de îndeplinire, ci mai degrabă de furnizarea de documente”, a subliniat acesta.
Potrivit estimărilor prezentate de ministru, România ar putea încasa aproximativ 4,233 miliarde de euro din granturile aferente celor două cereri, ceea ce ar ridica rata de absorbţie de la 66% la peste 90%. Atingerea acestui nivel depinde însă de finalizarea evaluărilor şi de transmiterea la timp a documentelor solicitate de Comisia Europeană.
