Aproape unul din patru tineri din România cu vârste între 18 şi 24 de ani nu are un loc de muncă şi nu urmează o formă de educaţie sau pregătire profesională. Datele apar în raportul „Education at a Glance 2026”, publicat marţi de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), şi plasează România peste media statelor membre ale organizaţiei în ceea ce priveşte fenomenul NEET.
Potrivit documentului, 23% dintre tinerii români din această categorie de vârstă erau NEET în 2025. La nivelul OCDE, proporţia era de 14%. Specialiştii organizaţiei atrag atenţia că perioadele lungi de inactivitate în primii ani ai vieţii adulte pot influenţa negativ parcursul profesional şi situaţia socio-economică ulterioară.
„Tinerii şi tinerii adulţi care nu sunt încadraţi în muncă şi nu urmează nicio formă de educaţie sau formare profesională (categoria NEET) reprezintă o preocupare majoră în materie de politici publice, întrucât perioadele prelungite de inactivitate la o vârstă fragedă pot avea efecte negative de durată asupra parcursului socio-economic ulterior. În România, 23% dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani făceau parte din categoria NEET în 2025. Prin comparaţie, ponderea medie a tinerilor NEET în ţările OCDE a fost de 14% în 2025”, arată raportul, potrivit News.ro.
Raportul evidenţiază şi diferenţele privind nivelul de educaţie. În 2025, 43% dintre adulţii cu vârste între 25 şi 64 de ani din statele OCDE aveau studii universitare, în timp ce 39% deţineau studii liceale sau postliceale.
În România, doar 19% dintre adulţii aflaţi în intervalul de vârstă analizat aveau studii universitare, în timp ce 56% aveau studii liceale sau postliceale. Totodată, calificările profesionale de nivel liceal sunt mai frecvente în rândul generaţiilor mai vârstnice. Dacă 59% dintre românii cu vârste între 55 şi 64 de ani aveau o astfel de calificare în 2025, procentul scădea la 45% în rândul celor între 25 şi 34 de ani.
Datele OCDE arată că absolvenţii de studii superioare au înregistrat în România o îmbunătăţire a situaţiei pe piaţa muncii. Rata şomajului în rândul tinerilor adulţi cu studii superioare a coborât de la 6% în 2015 la 3% în 2025. Pentru ţările OCDE pentru care există date comparabile, media a scăzut de la 7% la 5%.
Nivelul de educaţie se reflectă şi în veniturile salariale. În România, angajaţii cu studii liceale teoretice câştigă cu 11% sub media naţională, cei cu studii vocaţionale cu 8% mai puţin, iar persoanele fără studii liceale cu 18% mai puţin.
Raportul evidenţiază şi diferenţele privind munca de acasă. În România, 10% dintre angajaţii cu studii superioare lucrează remote, ocazional sau în mod obişnuit, faţă de doar 2% dintre cei cu studii liceale sau postliceale. La nivelul OCDE, procentele sunt de 42%, respectiv 18%.
