Donald Trump intenţionează să-i propună lui Vladimir Putin, la summitul lor de vineri, o serie de stimulente economice, în special acces la resursele naturale din Alaska şi ridicarea parţială a sancţiunilor impuse industriei aeronautice ruse, în schimbul încetării războiului împotriva Ucrainei, scrie ziarul britanic The Telegraph.
Potrivit publicaţiei, printre propunerile pe care Trump i le-ar putea face lui Putin la Anchorage se numără: oferirea accesului Rusiei la resursele naturale din Alaska, ridicarea parţială a sancţiunilor impuse industriei aviatice ruse şi acordarea accesului lui Putin la minerale rare din teritoriile ucrainene aflate în prezent sub ocupaţie rusă, scrie News.ro.
STIMULENTE
The Telegraph scrie că secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, este implicat în pregătirea negocierilor. El studiază concesiile economice pe care SUA le-ar putea face Rusiei pentru a accelera încheierea unui acord de încetare a focului în Ucraina.
Se estimează că Ucraina deţine 10% din rezervele mondiale de litiu, care este utilizat la baterii. Două dintre cele mai mari zăcăminte de litiu se află în zonele controlate de Rusia, iar Putin a revendicat deja aceste minerale valoroase care sunt extrase acolo.
„Există o serie de stimulente, printre care un posibil acord în privinţa mineralelor rare”, a declarat pentru The Telegraph o sursă familiarizată cu propunerile.
În mai, Washingtonul a semnat un acord cu Kievul pentru exploatarea mineralelor rare, care îi permite să exploateze bogatele resurse naturale ale Ucrainei. Washingtonul va trebui să înfiinţeze noi exploatări miniere, demersuri care ar putea fi accelerate prin cooperarea cu Rusia.
Anularea sancţiunilor împotriva aviaţiei ruse ar putea fi avantajoasă pentru producătorul american Boeing. Cu o flotă de peste 700 de avioane, dominată de Airbus şi Boeing, companiile aeriene ruse ar putea apela din nou la furnizorii americani pentru piese critice şi întreţinere tehnică, notează The Telegraph.
ACCES LA RESURSELE DIN STRÂMTOAREA BERING
Trump ia în considerare şi posibilitatea de a acorda Rusiei acces la resursele naturale din strâmtoarea Bering, unde se estimează că ar putea exista rezerve importante de petrol şi gaze neexplorate.
Alaska, separată de Rusia de strâmtoarea Bering, adică de o distanţă de nici 100 de km, deţine rezerve semnificative de petrol şi gaze neexplorate, inclusiv 13% din petrolul mondial.
Dezvoltarea prezenţei Rusiei în strâmtoare ar consolida interesele strategice ale lui Putin în regiunea arctică, care a adus 80% din producţia de gaze a Rusiei în 2022, notează Telegraph.
Surse din guvernul britanic au declarat însă pentru cotidianul britanic că astfel de stimulente ar putea fi acceptabile pentru Europa doar dacă nu vor părea o recompensă pentru Rusia.
SANCŢIUNI
Preşedintele SUA a participat miercuri la un summit virtual cu Zelenski şi alţi lideri europeni, printre care premierul britanic Keir Starmer, preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Freidrich Merz, ca parte a unei serii de convorbiri telefonice înaintea întâlnirii din Alaska.
Miercuri, într-o conferinţă de presă, Trump a declarat că Putin va avea de înfruntat „consecinţe severe” dacă nu va fi de acord să pună capăt războiului din Ucraina la întâlnirea de vineri. Liderul american a dezvăluit, de asemenea, intenţia sa de a solicita o a doua întâlnire imediată cu Putin, de data aceasta cu participarea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, după discuţiile bilaterale din Alaska.
„Dacă prima întâlnire decurge bine, vom organiza rapid o a doua întâlnire. Aş dori să o facem aproape imediat şi vom avea o a doua întâlnire rapidă între preşedintele Putin, preşedintele Zelenski şi mine, dacă vor dori să fiu prezent”, a declarat Trump.
Liderii europeni, inclusiv preşedintele francez Emmanuel Macron, au declarat că discuţiile telefonice cu Trump au fost „pozitive”. După discuţii, Zelenski a afirmat că Putin „bluffează” când spune că „nu-i pasă de sancţiuni şi că acestea nu funcţionează”.
GARANŢII DE SECURITATE
După discuţii, Zelenski a declarat că Donald Trump este dispus să susţină garanţiile de securitate pentru Ucraina. „Ar trebui să existe garanţii de securitate”, a declarat el într-o conferinţă de presă alături de cancelarul german. „Preşedintele Trump a spus că susţine acest lucru şi că America este pregătită să participe”, a adăugat Zelenski.
Marea Britanie, Franţa şi Germania au lucrat la crearea unei forţe de menţinere a păcii fără implicarea directă a americanilor, dar sperau că SUA ar putea oferi sprijin, cum ar fi acoperire aeriană.
Oferind o actualizare a planurilor după discuţiile de miercuri, Keir Starmer a declarat că aşa-numita „coaliţie de voinţă” este gata să pună în aplicare un plan de încetare a focului imediat ce se va ajunge la un acord de pace. Planurile „sunt acum gata într-o formă care poate fi utilizată dacă se ajunge la încetarea focului”, a declarat premierul, adăugând că s-au înregistrat „progrese reale” în ceea ce priveşte garanţiile de securitate pentru Ucraina.
UN SUMMIT DE SONDARE A PERSPECTIVELOR
Casa Albă a tempererat aşteptările înaintea summitului de vineri, prezentându-l ca o „sesiune de ascultare” pentru preşedinte.
„Este într-adevăr o întâlnire de sondare, într-o oarecare măsură”, a declarat Trump luni reporterilor, prevăzând că va şti „probabil în primele două minute” dacă Putin este serios în privinţa păcii.
Diplomaţii europeni afirmă că nu a existat nicio schimbare notabilă în obiectivul general al lui Putin, care este acela de a răsturna guvernul lui ZelenskI şi de a-l înlocui cu un guvern favorabil Moscovei.
Consilierii preşedintelui rus au descris întâlnirea tête-à-tête în primul rând ca o discuţie despre „relaţiile ruso-americane”, sugerând intensificarea cooperării comerciale.
Un oficial al Casei Albe a declarat: „De la început, preşedintele a fost clar în ceea ce priveşte angajamentul său de a pune capăt vărsării de sânge şi de a obţine un armistiţiu complet şi cuprinzător. Aşa cum a declarat preşedintele, toată lumea este de acord că acest război trebuie să ia sfârşit, şi asta este ceea ce urmăreşte el”.
