Fostul ministru PSD al Finanţelor, Adrian Câciu, îi cere lui Alexandru Nazare să explice diferenţa dintre deficitul bugetar calculat în sistem cash şi cel estimat potrivit metodologiei europene ESA. Potrivit calculelor prezentate de Câciu, decalajul ar ajunge la aproximativ 37 de miliarde de lei în primul semestru din 2026.
Adrian Câciu a reacţionat după publicarea datelor Eurostat privind deficitul guvernamental din trimestrul al doilea al anului 2026. Într-o postare pe Facebook, fostul ministru a atras atenţia asupra nivelului deficitului României în comparaţie cu cel al Uniunii Europene şi al zonei euro.
„Eurostat: deficitul României ridică semne serioase de întrebare! Gaură de 37 miliarde lei doar în primul semestru 2026! Atenţie: deficitul lăsat de Bolojan poate sări de 7%. Eurostat a publicat astăzi, 21 octombrie, datele privind deficitul guvernamental din trimestrul II 2026.
Cifrele oficiale, ajustate sezonier, arată astfel: România: 9,2% din PIB la iunie 2026, Uniunea Europeană: 3,5% din PIB la iunie 2026, Zona euro: 3,3% din PIB la iunie 2026.”, a scris Adrian Câciu.
Potrivit acestuia, deficitul României, fără ajustarea sezonieră, a fost de 7,4% din PIB-ul trimestrial în primul trimestru şi de 7,8% în trimestrul al doilea.
De unde vine diferenţa de 37 de miliarde de lei
Câciu estimează că deficitul ESA cumulat în primul semestru ar fi de aproximativ 3,8% din PIB-ul anual estimat, în timp ce deficitul calculat în sistem cash ar fi de circa 2% din PIB. Diferenţa de 1,8 puncte procentuale ar echivala, în calculele sale, cu aproximativ 37 de miliarde de lei.
„Şi aici apare întrebarea: Cum explică Ministerul Finanţelor diferenţa dintre deficitul cash de aproximativ 2% din PIB şi deficitul ESA semestrial estimat la 3,8%?
Sunt două metodologii diferite, dar care trebuie reconciliate. Am atras atenţia asupra facturilor neachitate, a obligaţiilor amânate şi a riscului ca deficitul cash să nu reflecte integral obligaţiile asumate de stat.
Datele Eurostat nu stabilesc singure valoarea acestor facturi, dar fac necesară clarificarea diferenţei dintre cele două metodologii”, a mai scris fostul ministru.
Acesta cere Ministerului Finanţelor să prezinte public situaţia obligaţiilor înregistrate, dar neachitate, şi să clarifice modul în care sunt reflectate acestea în cele două metode de calcul.
„Pentru că o factură neplătită nu înseamnă o cheltuială care a dispărut. Iar consolidarea fiscală trebuie măsurată prin rezultatele economice reale, nu doar prin momentul în care statul decide să facă plăţile”, a precizat Câciu.
PSD cere clarificări înainte de rectificarea bugetară
Solicitarea fostului ministru vine după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut lui Alexandru Nazare să prezinte în Parlament situaţia financiară actualizată a statului, înainte de rectificarea bugetară.
Grindeanu consideră necesară o evaluare a obligaţiilor financiare şi a sumelor necesare până la sfârşitul anului. Potrivit estimărilor prezentate de liderul PSD, necesarul de finanţare ar depăşi 30 de miliarde de lei.
