Laura Codruţa Kovesi îşi încheie mandatul de procuror-şef european, după şapte ani în care a condus instituţia pe care a pus-o pe picioare. Parchetul European lasă în urmă un bilanţ important, dar şi probleme legate de finanţare, birocraţie şi presiuni politice.
Laura Codruţa Kovesi a devenit, în octombrie 2019, primul procuror-şef european, după ce condusese Direcţia Naţională Anticorupţie din România.
Instituţia cu sediul la Luxemburg şi-a început activitatea operaţională în iunie 2021 şi investighează infracţiuni care afectează bugetul Uniunii Europene. Potrivit raportului anual EPPO din 2025, numărul anchetelor active a ajuns la 3.602, faţă de 515 în 2021.
Prejudiciile estimate în dosarele aflate în desfăşurare au fost evaluate la 67,27 miliarde de euro. Suma reprezintă pagube suspectate, nu bani recuperaţi sau fraude dovedite definitiv.
Comisia Europeană a evaluat pozitiv activitatea instituţiei, apreciind eficienţa acesteia şi creşterea numărului de investigaţii. În 2025 au fost deschise 2.030 de anchete noi, iar rata condamnărilor în cauzele soluţionate prin verdict a fost de aproape 95%.
Avertismentul transmis înainte de plecare
Într-un interviu acordat POLITICO, Kovesi a atras atenţia asupra riscurilor care ameninţă viitorul instituţiei.
„Provocarea cheie pentru EPPO şi, în special, pentru succesorul meu va fi menţinerea independenţei şi credibilităţii EPPO”, a spus ea.
Fosta şefă DNA reclamă lipsa resurselor: instituţia ar avea nevoie de 230 de procurori europeni delegaţi, însă finanţarea acoperă doar 180. Ea critică şi presiunile politice şi obstacolele administrative care pot întârzia anchetele.
De la 1 noiembrie, Kovesi va fi înlocuită de procurorul german Andrés Ritter, numit pentru un mandat de şapte ani. Întrebată despre planurile personale, Kovesi a răspuns:
„Hai să nu vorbim despre planurile mele personale. Hai să ne concentrăm pe EPPO. O să vedem după ce îmi voi încheia mandatul”.
Sursă foto: EP
