Iliana Yotova a câştigat al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Bulgaria, obţinând aproximativ 57% din voturi, potrivit numărătorilor paralele realizate de mai multe agenţii sociologice. Contracandidatul său, Andrei Ghiurov, susţinut de tabăra pro-europeană, ar fi primit în jur de 40% din voturi. Victoria candidatei, criticată pentru poziţiile sale favorabile dialogului cu Moscova, deschide o nouă etapă politică pentru ţara vecină.
Într-un interviu acordat în ajunul scrutinului unei emisiuni considerate pro-Kremlin, Yotova a transmis un mesaj clar în privinţa relaţiei cu Rusia: „Rusia nu este în niciun caz duşmanul Bulgariei. Rusia face parte din istoria noastră. Sper din tot sufletul că ea va fi un factor cheie în următoarea arhitectură a securităţii în toată Europa, inclusiv la noi.”
În următorii cinci ani, aceasta va ocupa funcţia de preşedinte şi va fi comandantul suprem al armatei bulgare. Candidatura sa a beneficiat de sprijinul premierului Rumen Radev, al cărui partid deţine o majoritate confortabilă în Parlament, după alegerile legislative din aprilie. Această configuraţie ar putea conduce la o concentrare importantă a puterii politice, considerată cea mai mare de după 1989.
După anunţarea rezultatelor, Yotova i-a mulţumit public lui Radev, afirmând că fără susţinerea acestuia nu ar fi câştigat scrutinul. Premierul s-a implicat intens în campanie în săptămâna dintre cele două tururi, inclusiv prin intermediul Centrului de presă al Guvernului.
Radev a sugerat că susţinătorii lui Andrei Ghiurov ar avea legături cu oligarhul Delyan Peevski. Acuzaţia a fost preluată şi de Yotova în dezbaterea prezidenţială, când aceasta a vorbit despre o presupusă înţelegere privind transferul de voturi. Rezultatele scrutinului nu au confirmat însă existenţa unei asemenea înţelegeri. Criticii celor doi lideri susţin, în schimb, că apropierile de anumite cercuri oligarhice sunt mai vizibile în tabăra lor.
Strategia politică a avut efectul dorit: dezbaterea electorală s-a îndepărtat de diferenţele de orientare dintre Rusia şi Occident, iar mesajele pro-Kremlin ale candidatei au trecut în plan secund pentru o parte dintre alegători.
Înaintea turului decisiv, mai mulţi foşti premieri, şefi de stat, diplomaţi, politicieni şi reprezentanţi ai armatei au semnat o declaraţie prin care avertizau că alegerea Ilianei Yotova ar „creşte semnificativ vulnerabilitatea Bulgariei şi riscul geopolitic pentru ţară”.
Documentul critica refuzul taberei Yotova-Radev de a recunoaşte ameninţarea rusă şi responsabilitatea Kremlinului pentru tensiunile din Marea Neagră. Semnatarii au atras atenţia şi asupra riscului de a considera că Rusia poate fi oprită prin concesii.
„Am ajuns până într-acolo încât să-i criticăm pe aliaţii noştri din România — pe care ne bazăm — pentru că se apără şi doboară drone ruseşti, deoarece, ce să vezi, acţiunile lor ar fi provocat Rusia!”, se arată în declaraţie.
Participarea la vot a rămas scăzută şi în turul al doilea, prezentându-se la urne puţin sub 30% dintre alegători. Andrei Ghiurov a fost preferat în special în marile oraşe, în rândul tinerilor şi al persoanelor cu studii, obţinând totodată un rezultat net superior în diaspora.
După ce şi-a exprimat votul, Yotova a declarat: „am votat pentru un preşedinte al păcii! Am votat pentru o ţară care îşi poate făuri propriul destin!”. Mesajul a reluat două dintre temele centrale ale campaniei sale: opoziţia faţă de sprijinul militar pentru Ucraina, pe care l-a asociat cu riscul implicării Bulgariei în război, şi dorinţa ca ţara să-şi susţină propriile interese în Uniunea Europeană, fără să părăsească blocul comunitar.
