Premierul desemnat Siegfried Mureşan a prezentat, miercuri, principalele direcţii ale programului de guvernare PNL-USR-UDMR, document care cuprinde 28 de măsuri pentru administraţie, economie, energie, sănătate, educaţie şi infrastructură. Printre principalele angajamente se numără menţinerea cotei unice şi lipsa unor impozite noi în 2027, cu reducerea TVA la 19% în momentul în care situaţia bugetară va permite acest lucru.
Programul prevede, de asemenea, reducerea birocraţiei şi digitalizarea administraţiei, indexarea pensiilor şi alocaţiilor în 2027, finalizarea reformei pensiilor speciale şi adoptarea unei noi legi a salarizării unitare. Guvernul propus îşi asumă şi atragerea a cel puţin 10 miliarde de euro anual din fonduri europene, începând din 2027.
Mai puţină birocraţie, reformă administrativă şi sprijin pentru economie
Reforma administraţiei centrale şi locale ar urma să includă reducerea numărului de parlamentari şi secretari de stat, comasarea instituţiilor cu atribuţii similare şi eliminarea suprapunerilor dintre acestea. Economiile realizate prin reformă ar urma ca, din iulie 2027, să fie folosite în proporţie de 50% pentru reducerea taxelor pe salarii.
Programul prevede reguli mai stricte pentru companiile de stat, inclusiv selectarea conducerilor pe criterii de competenţă şi stabilirea unor indicatori de performanţă. Unele companii ar putea fi listate la bursă, iar o parte din veniturile obţinute de stat ar urma să fie direcţionată către conturi de economii pentru copii.
Pentru economie, sunt prevăzute măsuri de sprijin pentru firmele care produc, exportă şi creează locuri de muncă în România. Companiile sprijinite de stat ar trebui să păstreze locurile de muncă cel puţin cinci ani, iar firmele româneşti cu potenţial de extindere ar urma să primească sprijin pentru dezvoltarea pe pieţele externe.
În domeniul fiscal, programul prevede păstrarea cotei unice şi absenţa unor taxe noi în 2027. TVA ar urma să fie redus la 19% atunci când situaţia bugetară va permite. Declaraţiile fiscale, inclusiv pentru PFA-uri, ar urma să fie precompletate, iar plata taxelor să fie simplificată.
Energie, infrastructură şi servicii publice
În energie, programul prevede investiţii în hidroenergie, reactoarele de la Cernavodă, gazele din Marea Neagră, reţele, capacităţi de stocare şi interconectare. Familiile cu venituri mici ar urma să primească sprijin pentru plata facturilor, inclusiv la gaze, iar în marile oraşe sunt prevăzute investiţii în sistemele de termoficare.
Guvernul propus îşi asumă finalizarea proiectelor de infrastructură aflate deja în construcţie, inclusiv autostrăzile Sibiu-Piteşti, Moldova, Transilvania şi Unirii. Sunt prevăzute şi investiţii în infrastructura feroviară, trenuri metropolitane, porturi, transportul pe Dunăre şi mobilitatea militară.
În sănătate, programul pune accent pe medicul de familie, digitalizarea traseului pacientului, prevenţie şi depistarea precoce a bolilor. Sunt prevăzute măsuri pentru pacienţii cu cancer şi boli rare, precum şi schimbarea modului de finanţare a spitalelor.
Educaţia ar urma să includă extinderea reţelei de creşe şi grădiniţe, sprijin pentru copiii din familii vulnerabile şi dezvoltarea învăţământului dual. În agricultură sunt prevăzute despăgubiri pentru fermierii afectaţi de secetă, investiţii în irigaţii şi retenţia apei şi măsuri pentru sprijinirea tinerilor fermieri.
Programul mai include finalizarea reformei pensiilor speciale, reguli noi privind salarizarea în sectorul public, măsuri pentru protecţia mediului, digitalizarea serviciilor publice, sprijin pentru românii din diaspora şi investiţii în apărare.
Pentru administraţia digitală, obiectivul este ca până în 2028 cel puţin jumătate dintre serviciile publice să fie disponibile integral online, iar cinci milioane de români să aibă identitate digitală şi să poată accesa serviciile statului de pe telefon.
