Produsul Intern Brut (PIB) al României a rămas la acelaşi nivel în trimestrul al doilea din 2026 faţă de primele trei luni ale anului, însă economia a înregistrat o scădere de 1,9% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2025, potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În prima jumătate a anului, contracţia a ajuns la 1,6% pe seria ajustată sezonier, în timp ce consumul populaţiei a continuat să apese asupra evoluţiei economice.
Datele INS arată că economia nu a înregistrat creştere de la un trimestru la altul în perioada aprilie-iunie 2026. Comparativ cu trimestrul al doilea al anului trecut, PIB-ul a scăzut cu 1,9%, după ajustarea datelor pentru sezonalitate şi numărul zilelor lucrătoare.
Pe seria brută, care nu include aceste ajustări, scăderea anuală a fost de 0,2% în trimestrul al doilea. Pentru întregul semestru I, PIB-ul a coborât cu 1,6% pe seria ajustată sezonier şi cu 0,6% pe seria brută, faţă de aceeaşi perioadă din 2025.
Seria ajustată sezonier a fost revizuită de INS faţă de estimarea publicată anterior, după actualizarea datelor pentru perioada 2018-2025 şi recalcularea estimărilor pentru trimestrul al doilea din 2026.
Consumul populaţiei, printre factorii care apasă asupra economiei
Potrivit datelor privind utilizarea PIB, cheltuielile de consum final ale gospodăriilor populaţiei au avut o contribuţie negativă de 1,9 puncte procentuale la evoluţia economiei, conform estimării revizuite. Volumul acestui consum a ajuns la 96,9% din nivelul perioadei de referinţă, ceea ce indică o scădere în termeni reali.
În schimb, formarea brută de capital fix, un indicator care reflectă investiţiile în active precum construcţiile, echipamentele şi utilajele, a avut o contribuţie pozitivă de 4,3 puncte procentuale la modificarea PIB. Volumul investiţiilor a ajuns la 119,9% din nivelul perioadei de referinţă, potrivit datelor INS.
Cheltuielile pentru consumul individual al administraţiei publice au avut o contribuţie negativă de 0,1 puncte procentuale, iar consumul colectiv al administraţiei publice a contribuit cu minus 0,2 puncte procentuale.
Datele arată astfel evoluţii diferite între componentele economiei: investiţiile au avut o contribuţie pozitivă, în timp ce consumul gospodăriilor şi unele cheltuieli publice au tras în jos rezultatul general.
Cum au evoluat principalele sectoare economice
Revizuirea datelor INS evidenţiază diferenţe între ramurile economiei. Construcţiile au avut o contribuţie pozitivă de 1,2 puncte procentuale la modificarea PIB, iar agricultura, silvicultura şi pescuitul au contribuit cu 0,1 puncte procentuale.
În schimb, industria a avut o contribuţie negativă de 0,6 puncte procentuale, iar comerţul, transporturile, hotelurile şi restaurantele au contribuit cu minus 0,9 puncte procentuale. Tranzacţiile imobiliare au avut, de asemenea, o contribuţie negativă, de 0,7 puncte procentuale.
Informaţiile şi comunicaţiile au contribuit cu minus 0,2 puncte procentuale, în timp ce administraţia publică, apărarea, învăţământul, sănătatea şi asistenţa socială au avut o contribuţie negativă de 0,3 puncte procentuale.
Pe de altă parte, activităţile de spectacole, culturale şi recreative, alături de alte servicii, au avut o contribuţie pozitivă de 0,6 puncte procentuale.
Datele publicate de INS sunt provizorii şi pot fi revizuite pe măsură ce devin disponibile informaţii statistice suplimentare.
