Bucureşti, Constanţa, Braşov, Oradea şi Buzău au primit în acest an acelaşi calificativ din partea Fitch Ratings – „BBB-”, cu perspectivă negativă. Deşi fiecare municipiu este evaluat individual, ratingul final este influenţat decisiv de calificativul acordat României, cu efecte directe asupra costului finanţării investiţiilor.
La prima vedere, ratingurile acordate de Fitch par informaţii destinate exclusiv pieţelor financiare. În realitate, acestea joacă un rol important pentru administraţiile locale care vor să atragă bani pentru investiţii prin emiterea de obligaţiuni municipale. Ratingul influenţează încrederea investitorilor şi dobânda la care un oraş se poate împrumuta.
În acest an, Fitch a acordat calificativul „BBB-”, cu perspectivă negativă, municipiilor Bucureşti, Braşov, Oradea, Buzău şi, cel mai recent, Constanţei. Deşi fiecare administraţie este analizată separat, ratingul final nu poate depăşi, în practică, calificativul suveran al României.
„Se poate în teorie, dar, în practică, rar se întâlneşte. Şi, într-adevăr, când o agenţie de rating vine cu o decizie pentru ţară, apoi, automat, dacă ratingul ţării este modificat, sunt modificate şi ratingurile companiilor, oraşelor, municipiilor sau altor entităţi din ţara respectivă care au rating de la acea agenţie”, a explicat Adrian Codîrlaşu.
Ce analizează agenţiile de rating
Contrar percepţiei generale, ratingul nu reprezintă o notă acordată modului în care este administrat un oraş, ci un instrument financiar folosit de investitori pentru a evalua riscul de neplată al obligaţiunilor emise de autorităţile locale.
„Ce arată ratingul? Ratingul se traduce într-o cifră. Cifra aceea se numeşte PD, Probability of Default, şi arată care este probabilitatea ca, în următoarele 12 luni, emitentul unei obligaţiuni să intre în default. Asta arată ratingul. Cine îl cere?
Cel care vrea să emită obligaţiunea trebuie să ştie la ce preţ, la ce dobândă, la ce rată de dobândă. Pentru că ratingul arată acest risc de faliment şi, automat, dobânda este corelată cu riscul.
Oriunde în finanţe, randamentul şi riscul sunt strâns corelate. Adică un risc mare duce la o dobândă mare sau la un randament mare”, a explicat Adrian Codîrlaşu pentru Digi24.ro.
Fitch analizează stabilitatea veniturilor, nivelul datoriei, lichiditatea, capacitatea de rambursare şi perspectivele economice înainte de acordarea unui calificativ.
De ce contează pentru locuitori
Potrivit specialistului, ratingul este solicitat şi plătit de administraţia care intenţionează să emită obligaţiuni, motiv pentru care nu toate municipiile aleg să obţină o astfel de evaluare.
„Ratingul este cerut de emitent înainte de emisiunea obligaţiunii şi este plătit de acesta. Şi costă, nu este ieftin. Este, practic, un audit independent realizat de o agenţie de rating asupra situaţiei financiare prezente şi, mai ales, viitoare. De ce?
Pentru că obligaţiunea are cinci-zece ani maturitate. Pe mine, ca investitor, mă interesează care sunt perspectivele pentru următorii zece ani ale acelei entităţi, pentru că vreau să îmi primesc înapoi banii cu care am creditat-o.
Şi cine îmi spune asta? Cineva independent: agenţia de rating. De aceea, ca investitor, în opinia mea, nu aş investi în ceva care nu are rating”, a explicat preşedintele CFA România.
Un calificativ mai bun poate însemna costuri mai mici de finanţare şi mai multe resurse pentru proiecte locale. În schimb, o eventuală retrogradare a ratingului României s-ar reflecta şi asupra municipiilor evaluate, chiar dacă acestea au o situaţie financiară solidă.
Sursă foto: Reuters (ilustraţie realizată de Dado Ruvic)
