Institutul Naţional de Sănătate Publică se confruntă cu probleme financiare şi cu un deficit tot mai mare de personal, după reducerea cu 21% a cheltuielilor de personal în 2026, faţă de anul trecut. Aproape 30 de angajaţi s-au pensionat, alţi colegi au plecat, sporurile au fost reduse, iar programul de lucru a fost scurtat. Directorul instituţiei, Simona Pârvu, avertizează că lipsa resurselor poate afecta capacitatea României de a răspunde în cazul unor epidemii şi al altor ameninţări la adresa sănătăţii publice.
Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), instituţie cu rol esenţial în prevenirea şi gestionarea riscurilor pentru sănătatea populaţiei, trece printr-o perioadă dificilă. Reducerea bugetului pentru cheltuielile de personal a obligat conducerea să ia măsuri de austeritate, care au dus la plecarea unor angajaţi şi la diminuarea veniturilor personalului rămas.
În aceste condiţii, volumul de muncă trebuie acoperit de mai puţini specialişti, în timp ce activităţile de monitorizare, prevenţie şi supraveghere a bolilor trebuie să continue.
„Îmi place să spun despre INSP că este inteligenţa sistemului de sănătate pentru că noi detectăm, analizăm şi fundamentăm răspunsurile la ameninţările sănătăţii publice astfel încât ele să nu devină crize”, a explicat Simona Pârvu, directorul general al INSP, în cadrul emisiunii „Punctul Roşu în Sănătate”.
Aproape 30 de angajaţi s-au pensionat. Institutul riscă să nu mai poată plăti salariile
Potrivit conducerii instituţiei, reducerea cu 21% a cheltuielilor de personal în 2026, comparativ cu 2025, a impus măsuri pentru încadrarea în bugetul disponibil.
Până în prezent, 26 de angajaţi s-au pensionat, iar alţi trei urmează să iasă din activitate până la sfârşitul anului. În plus, alţi cinci-şase salariaţi au plecat prin transfer sau demisie, alegând să lucreze în unităţi sanitare unde nu s-au aplicat aceleaşi reduceri ale cheltuielilor de personal.
Conducerea a redus la minimum sporurile acordate personalului din laboratoare şi a diminuat indemnizaţiile cadrelor didactice integrate în institut. Nici aceste măsuri nu au fost suficiente pentru echilibrarea bugetului.
Din luna iulie, angajaţii au avut programul de lucru redus cu câte două zile pe lună, până la finalul anului.
Problemele financiare ar putea deveni şi mai grave în ultima parte a anului. Simona Pârvu a declarat că fondurile disponibile nu vor fi suficiente pentru acoperirea salariilor pentru ultima lună şi jumătate din 2026.
„Sper ca Ministerul Sănătăţii să găsească o resursă financiară pentru a ne da salariul aşa la minim, pentru această lună şi jumătate”, a afirmat directorul INSP.
Cu mai puţini specialişti, România ar putea răspunde mai greu în cazul unei epidemii
INSP are responsabilităţi importante în supravegherea bolilor, identificarea focarelor şi evaluarea riscurilor pentru sănătatea populaţiei. Specialiştii instituţiei analizează evoluţia bolilor şi datele epidemiologice, pentru ca autorităţile să poată interveni înainte ca situaţiile să devină crize sanitare.
Un deficit de personal poate afecta capacitatea de a desfăşura aceste activităţi la nivel naţional, avertizează Simona Pârvu.
„Acum intrăm cu mult mai puţin personal, personalul este redus atât la nivelul Institutului, dar şi la nivelul DSP-urilor”, a spus aceasta, referindu-se şi la direcţiile de sănătate publică din teritoriu.
Potrivit directorului INSP, atât institutul, cât şi DSP-urile se confruntă cu îmbătrânirea personalului şi cu dificultăţi în atragerea specialiştilor tineri, pe fondul pensionărilor şi al blocării posturilor în anii anteriori.
Consecinţele pot fi importante în cazul unei epidemii care provoacă zeci sau sute de îmbolnăviri şi pune presiune pe spitale. În lipsa unui număr suficient de specialişti, devine mai dificilă supravegherea bolilor, informarea populaţiei şi desfăşurarea campaniilor de prevenţie şi vaccinare.
Monitorizarea apei, aerului şi solului, afectată de lipsa resurselor
Activitatea INSP nu se limitează la bolile transmisibile. Instituţia şi direcţiile de sănătate publică monitorizează şi factorii de mediu care pot influenţa sănătatea oamenilor, inclusiv calitatea apei, aerului şi solului.
Pentru aceste activităţi sunt necesare prelevări de probe, analize de laborator şi personal specializat. Deşi institutul dispune de echipamente achiziţionate inclusiv prin proiecte cu fonduri europene, lipsa angajaţilor şi a finanţării poate reduce capacitatea de utilizare a acestora.
„În contextul reducerii de personal şi această monitorizare are de suferit, pentru că frecvenţa prelevării probelor, a numărului de analize care se realizează este în scădere. Avem echipamente pe care le-am achiziţionat în cadrul unor proiecte finanţate din fonduri europene, dar echipamentele nu lucrează singure”, a explicat Simona Pârvu.
Directorul INSP a atras atenţia şi asupra dificultăţilor de recrutare. Deşi cadrul legal permite organizarea unor angajări, acestea depind de existenţa banilor necesari pentru plata salariilor.
Instituţia are nevoie de medici epidemiologi, specialişti în igienă, sănătate publică şi medicina muncii, dar şi de chimişti, biologi şi fizicieni pentru activitatea de laborator.
România cheltuieşte 8 euro pe an pentru prevenţie, potrivit directorului INSP
Simona Pârvu a atras atenţia şi asupra nivelului redus al investiţiilor în prevenţie. Potrivit cifrelor prezentate de aceasta, România alocă aproximativ 8 euro pe persoană pe an pentru prevenţie, în timp ce media Uniunii Europene este de 82 de euro.
Directorul INSP a avertizat că lipsa investiţiilor în educaţie sanitară şi prevenţie poate contribui, în timp, la creşterea numărului de persoane care dezvoltă boli netransmisibile, precum afecţiunile cardiovasculare, diabetul şi bolile respiratorii.
În opinia sa, efectele reducerii activităţilor de prevenţie nu se vor vedea neapărat imediat, ci se pot acumula în următorii ani, prin creşterea numărului de îmbolnăviri şi a nevoii de tratament.
„Sănătatea publică ar trebui privită ca o funcţie a statului, nu ca pe un domeniu care poate să fie oricând marginalizat”, a subliniat Simona Pârvu.
Aceasta a explicat că prevenţia, monitorizarea bolilor şi educaţia pentru un stil de viaţă sănătos sunt esenţiale pentru reducerea presiunii asupra spitalelor şi pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei.
Directorul INSP avertizează că, fără finanţare suficientă şi personal adecvat, efectele se pot resimţi pe termen lung, inclusiv prin creşterea îmbolnăvirilor care ar fi putut fi prevenite.
