Curtea Constituţională a României este aşteptată să tranşeze, miercuri, conflictul juridic invocat între Parlament şi Guvern în legătură cu Ordonanţa de Urgenţă nr. 38/2026, prin care au fost stabilite prevederi referitoare la Programul SAFE. Sesizarea a fost formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, după ce Cabinetul condus de Ilie Bolojan a adoptat şi transmis spre publicare actul normativ în perioada în care funcţiona ca Guvern interimar.
Disputa porneşte de la faptul că Executivul Bolojan fusese demis prin moţiune de cenzură la 5 mai 2026. În sesizarea depusă la CCR, Grindeanu susţine că, în aceste condiţii, Guvernul avea atribuţii limitate la administrarea curentă a treburilor publice şi nu mai putea recurge la delegarea legislativă în aceeaşi manieră ca un Cabinet care beneficiază de încrederea Parlamentului.
Argumentul este construit în jurul articolului 110, alineatul (4) din Constituţie. Potrivit interpretării prezentate de preşedintele Camerei Deputaţilor, un Executiv căruia Parlamentul i-a retras încrederea trebuie să se limiteze la actele de administrare curentă, fiind exclusă adoptarea unor acte normative cu caracter legislativ substanţial.
În documentul transmis Curţii, Sorin Grindeanu consideră că adoptarea şi transmiterea spre publicare a OUG 38/2026 în intervalul 5-8 mai 2026 a reprezentat o depăşire a limitelor constituţionale ale unui Guvern demis. Ordonanţa a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 8 mai.
Liderul PSD invocă, de asemenea, faptul că unele dintre soluţiile legislative cuprinse în ordonanţă se aflau deja în procedură parlamentară, fie în comisiile de specialitate, fie pe agenda plenului celor două Camere.
Din perspectiva lui Grindeanu, această suprapunere ridică problema interferenţei Executivului în activitatea Parlamentului, în condiţiile în care Constituţia stabileşte că legislativul este unica autoritate legiuitoare a ţării. În sesizare, această situaţie este prezentată ca o transformare a Guvernului într-o autoritate legislativă concurentă cu Parlamentul.
Un alt argument prezentat CCR se referă la efectele imediate ale ordonanţei. După publicarea în Monitorul Oficial, actul normativ a început să producă efecte juridice, iar acest lucru, susţine Grindeanu, influenţează direct procedurile legislative aflate deja în desfăşurare.
În viziunea preşedintelui Camerei Deputaţilor, continuarea dezbaterilor parlamentare asupra unor proiecte care tratează aceleaşi materii reglementate deja prin OUG poate deveni lipsită de finalitate practică. Sesizarea avertizează că o asemenea situaţie poate genera incertitudine normativă şi dificultăţi în aplicarea coerentă a legislaţiei.
Grindeanu susţine că adoptarea ordonanţei de către Guvernul demis ar constitui inclusiv un „abuz de drept public”, apreciere formulată explicit în documentul înaintat Curţii Constituţionale.
Prin sesizarea adresată CCR, Sorin Grindeanu cere constatarea existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern. Totodată, acesta solicită Curţii să stabilească faptul că OUG 38/2026 a fost adoptată şi transmisă spre publicare cu depăşirea competenţelor constituţionale ale Executivului aflat în regim interimar, potrivit Cotidianul.ro.
O altă solicitare vizează obligarea Guvernului să nu mai emită acte normative cu forţă de lege primară atât timp cât exercită doar atribuţii de administrare curentă. În paralel, Grindeanu cere recunoaşterea dreptului Parlamentului de a continua procedurile legislative aflate în curs în domeniile reglementate prin ordonanţă. CCR a amânat anterior de mai multe ori pronunţarea în acest dosar.
