Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pregăteşte un proiect de lege destinat organizării unor eventuale alegeri parlamentare anticipate. Iniţiativa este necesară în condiţiile în care legislaţia actuală este construită pentru alegerile parlamentare desfăşurate la termen, iar organizarea unui scrutin după dizolvarea Parlamentului ar presupune respectarea unui interval constituţional de cel mult trei luni.
Preşedintele AEP, Adrian Ţuţuianu, a anunţat că proiectul urmează să intre săptămâna viitoare în procedura de transparenţă decizională. Potrivit acestuia, una dintre principalele schimbări avute în vedere este comprimarea calendarului electoral de la 90 la 75 de zile, pentru ca toate etapele să poată fi parcurse în limita prevăzută de Constituţie.
Nu toate termenele electorale ar urma să fie scurtate. AEP are în vedere păstrarea acelor perioade considerate necesare pentru exercitarea efectivă a dreptului de vot, în timp ce anumite proceduri administrative ar putea fi derulate într-un interval mai scurt.
O atenţie deosebită este acordată românilor din străinătate. În cazul unor alegeri anticipate, timpul disponibil pentru înscrierea alegătorilor care doresc să voteze prin corespondenţă, transmiterea documentelor şi returnarea acestora ar fi redus.
Proiectul ar introduce şi reguli clare privind înscrierea alegătorilor din diaspora în Registrul electoral. Conform explicaţiilor oferite de şeful AEP, perioada de înregistrare ar putea începe în a treia zi de la dizolvarea Parlamentului şi s-ar putea încheia cel târziu la 15 zile de la debutul perioadei electorale.
O altă prevedere vizează numărul de semnături necesare pentru depunerea candidaturilor la alegerile parlamentare anticipate. AEP propune ca pragul minim de susţinători să fie redus la jumătate. În prezent, acesta reprezintă 0,5% din numărul alegătorilor înscrişi pe lista electorală permanentă.
Instituţia estimează şi un efort financiar mai mare pentru organizarea unui asemenea scrutin. Costurile ar putea ajunge la aproximativ 160-170 de milioane de euro, adică în jur de 30% peste nivelul înregistrat la alegerile parlamentare din 2024.
Pregătirea proiectului de către AEP nu înseamnă că alegerile anticipate au fost convocate. Pentru declanşarea procedurii trebuie îndeplinite condiţiile constituţionale privind dizolvarea Parlamentului, inclusiv respingerea de către Parlament a cel puţin două solicitări de învestitură pentru formarea Guvernului.
Prin urmare, demersul AEP are în această etapă un caracter legislativ şi preventiv: instituţia urmăreşte să existe un cadru juridic aplicabil în cazul în care procedura constituţională pentru anticipate va fi declanşată. După perioada de transparenţă decizională, proiectul va trebui să parcurgă etapele legislative înainte de a putea produce efecte.
