Parchetul General a trimis în judecată 16 cetăţeni ai Federaţiei Ruse acuzaţi că ar fi folosit certificate de cetăţenie falsificate pentru a obţine documente de identitate româneşti, inclusiv cărţi de identitate şi paşapoarte. Potrivit procurorilor, schema ar fi fost pusă în aplicare în perioada februarie-iulie 2024, iar ancheta a scos la iveală şi amploarea unui fenomen mai larg: autorităţile au anulat 1.702 cărţi de identitate pentru stabilirea fictivă a domiciliului în România.
Dosarul vizează infracţiuni de uz de fals, complicitate la fals informatic şi complicitate la fals material în înscrisuri oficiale. Rechizitoriul a fost trimis Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, care urmează să judece cauza în primă instanţă.
Cum ar fi obţinut acte româneşti pe baza certificatelor false
Potrivit Parchetului General, cei 16 inculpaţi ar fi folosit certificate de cetăţenie care atestau în mod fals că dobândiseră cetăţenia română. Documentele ar fi fost prezentate ca fiind emise de reprezentanţe diplomatice şi consulare ale României din Sankt Petersburg, Baku şi Republica Moldova, inclusiv de la Chişinău.
Pe baza acestor certificate, inculpaţii ar fi obţinut transcrierea actelor de naştere în registrele româneşti, atribuirea codurilor numerice personale (CNP) şi eliberarea certificatelor de naştere de către Consiliul Local Sector 6 din Bucureşti.
Ulterior, folosind documentele respective, aceştia ar fi solicitat şi obţinut cărţi de identitate de la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor (SPCLEP) Câmpulung Moldovenesc. În baza cărţilor de identitate, ar fi obţinut şi paşapoarte simple electronice, emise de Serviciul Public Comunitar de Paşapoarte Suceava.
Anchetatorii susţin că unele persoane ar fi declarat în mod fictiv că îi primesc în spaţiu pe inculpaţi, în schimbul unor sume de bani. Potrivit procurorilor, banii obţinuţi astfel urmează să fie confiscaţi.
Peste 1.700 de cărţi de identitate, anulate de autorităţi
În cadrul verificărilor privind domiciliile declarate de cetăţeni străini născuţi în fostul spaţiu sovietic, poliţiştii au controlat imobilele în care aceştia figurau cu domiciliul. Verificările au vizat inclusiv persoane care dobândiseră cetăţenia română şi solicitaseră mutarea domiciliului din străinătate în România.
În urma acestor verificări, Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor a dispus anularea a 1.702 cărţi de identitate, pe motiv că domiciliile fuseseră stabilite fictiv.
Pentru restabilirea situaţiei legale, procurorul de caz a cerut instanţei anularea certificatelor de cetăţenie falsificate, a menţiunilor din registrele de stare civilă şi a documentelor obţinute ulterior, inclusiv certificate de naştere, acte de stare civilă, cărţi de identitate şi paşapoarte.
În legătură cu aceeaşi cauză, anterior au fost încheiate şase acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, pentru fapte cu aceeaşi încadrare juridică şi un mod de operare similar.
Trimiterea în judecată nu reprezintă o condamnare. Instanţa urmează să analizeze probele şi să stabilească răspunderea penală a inculpaţilor.
