Noua Lege a Integrităţii a fost contestată la Curtea Constituţională de parlamentarii USR, demers la care s-au alăturat şi aleşi ai PNL, potrivit unor surse politice. Decizia CCR ar putea influenţa respectarea unui jalon din PNRR şi deblocarea unei finanţări europene de 770 de milioane de euro.
Noua Lege a Integrităţii intră într-o etapă decisivă după ce parlamentarii USR, sprijiniţi de unii aleşi ai PNL, au sesizat Curtea Constituţională. Potrivit unor surse politice citate de Digi24.ro, contestaţia a fost depusă joi şi vizează mai multe prevederi considerate neconstituţionale. Miza este una importantă, deoarece adoptarea şi intrarea în vigoare a legii reprezintă un jalon asumat de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
În cazul în care procedura se prelungeşte, iar termenul de la finalul lunii august nu va putea fi respectat, România riscă să piardă 770 de milioane de euro aferente acestui obiectiv. Parlamentarii contestă în principal două modificări introduse în timpul dezbaterilor parlamentare de PSD şi AUR. Prima se referă la aplicarea retroactivă a sancţiunilor pentru demnitarii declaraţi în conflict de interese sau incompatibilitate.
A doua priveşte obligaţia de a declara averile soţilor şi ale partenerilor aflaţi în „relaţii asemănătoare acelora dintre soţi”, prevedere despre care USR şi PNL susţin că este dificil de aplicat, întrucât Agenţia Naţională de Integritate nu poate verifica astfel de relaţii. Dacă judecătorii Curţii Constituţionale vor analiza rapid sesizarea şi vor declara legea constituţională, România ar putea respecta termenul stabilit prin PNRR.
În schimb, o decizie de neconstituţionalitate ar trimite proiectul înapoi în Parlament, unde ar trebui reluate dezbaterile în ambele Camere. Noua lege aduce şi modificări importante în ceea ce priveşte declaraţiile de avere, acestea urmând să fie înlocuite cu declaraţii de interese financiare.
Totodată, amendamentul privind aplicarea retroactivă a sancţiunilor pentru incompatibilitate şi conflict de interese ar putea avea efecte inclusiv asupra unor demnitari aflaţi deja în funcţii publice. Astfel, următoarele săptămâni vor fi decisive atât pentru parcursul legii, cât şi pentru accesarea fondurilor europene aferente reformei privind integritatea.
