Ungaria nu va renunţa la aprovizionarea cu energie din Rusia, a declarat ministrul de Externe al ţării, Péter Szijjártó, pentru The Guardian, în ciuda cererii Casei Albe ca aliaţii NATO să înceteze achiziţionarea de petrol rusesc. Péter Szijjártó afirmă că aprovizionarea cu energie din alte surse este un ”vis frumos”, în timp ce îi descrie pe oficialii din Europa de Vest drept ”fanatici”.
Donald Trump a cerut Europei să oprească importurile de petrol rusesc, dar într-un interviu acordat în marja celei de-a 80-a sesiuni anuale a Adunării Generale a ONU, Péter Szijjártó a declarat: ”Nu putem asigura aprovizionarea sigură [cu produse energetice] a ţării noastre fără surse ruseşti de petrol sau gaze”, adăugând că ”înţelege” abordarea lui Trump.
”Pentru noi, aprovizionarea cu energie este o chestiune pur fizică”, a spus el.
”Poate fi frumos să visăm să cumpărăm petrol şi gaze de undeva [în afară de Rusia] ... dar putem cumpăra doar de unde avem infrastructură. Şi dacă ne uităm la infrastructura fizică, este evident că fără aprovizionarea din Rusia, este imposibil să asigurăm aprovizionarea sigură a ţării”, a mai afirmat ministrul maghiar.
Declaraţiile lui Szijjártó au venit după ce Trump a condiţionat impunerea de noi sancţiuni împotriva Rusiei de deconectarea NATO de la aprovizionarea cu energie din Rusia.
”Sunt gata să impun sancţiuni majore împotriva Rusiei atunci când toate ţările NATO vor fi de acord şi vor începe să facă acelaşi lucru şi când toate ţările NATO vor înceta să mai cumpere petrol din Rusia”, a declarat Trump săptămâna trecută pe platforma sa Truth Social.
Cerinţa a urmat unei serii de termene limită stabilite de Trump pentru Moscova pentru a face progrese în încheierea războiului cu Ucraina, care au trecut fără alte acţiuni. Unii aliaţi s-au întrebat dacă el doreşte cu adevărat să crească presiunea asupra lui Vladimir Putin sau doar să paseze responsabilitatea Europei.
Grupul MOL, deţinut de statul maghiar, importă anual aproximativ 5 milioane de tone de petrol prin conducta Druzhba, furnizând ţiţei rafinăriilor din Ungaria şi Slovacia. Aceste două ţări au fost cele mai reticente la apelurile de a opri importurile de energie din Rusia, scrie News.ro.
Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, este unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ideologici ai lui Trump în Europa şi l-a lăudat în mod regulat. Orbán a criticat, de asemenea, dur Ucraina, păstrând în acelaşi timp relaţii cordiale cu Kremlinul.
Bloomberg a raportat că UE ia în considerare restricţii comerciale care ar putea reduce sau opri livrările de petrol prin conductă şi că acestea ar putea fi introduse fără consimţământul unanim, permiţând altor ţări europene să depăşească numeric Budapesta şi Bratislava.
”În ceea ce priveşte achiziţionarea de petrol rusesc, în prezent practic doar Ungaria şi Slovacia mai fac acest lucru”, a scris Lindsey Graham, un aliat al lui Trump care se numără printre cei mai mari susţinători ai Ucrainei din anturajul său.
”Sper şi mă aştept ca acestea să ia în curând măsuri pentru a ne ajuta să punem capăt acestui masacru. Dacă nu, vor exista consecinţe”, a adăugat.
Liderii europeni au făcut presiuni asupra Ungariei şi Slovaciei să înceteze achiziţionarea de petrol rusesc, dar apelurile lor au fost ignorate.
Într-un interviu acordat weekendul trecut ziarului The Guardian, preşedintele Finlandei, Alexander Stubb, care a devenit unul dintre liderii europeni care comunică cel mai des cu Trump, a declarat că există ”două căi” în recentele declaraţii ale lui Trump: că va adopta o poziţie mai dură faţă de Rusia numai dacă Europa va majora tarifele aplicate Chinei şi va înceta să mai cumpere petrol rusesc.
”Prima cale este ca Europa să înceteze să mai cumpere petrol şi gaze ruseşti. Cred că Trump are perfectă dreptate în această privinţă. Şi aici trebuie să exercităm presiuni asupra Ungariei şi Slovaciei, care încă mai fac acest lucru”, a declarat Stubb.
Când a fost întrebat ce instrumente ar putea fi utilizate pentru a exercita presiuni asupra celor două ţări, el a răspuns că ”asta depinde de Comisie”.
În schimb, Stubb a afirmat că Europa nu dispune de ”instrumente juridice” pentru a impune tarife, dar ar putea lua în considerare sancţiuni mai severe.
Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a declarat săptămâna trecută pentru Guardian, la Kiev, că susţine apelul lui Trump către Europa de a înceta achiziţionarea de petrol rusesc.
”Sper că preşedintele Orbán de la Budapesta va auzi acest lucru şi va da curs apelului preşedintelui Trump de a înceta achiziţionarea de petrol rusesc. Ungaria poate obţine petrolul din sud”, a declarat Sikorski.
Întrebat luni despre presiunea europeană, Szijjártó i-a numit pe oficialii din Europa de Vest ”fanatici” şi a afirmat că este ”total imposibil să se poarte un dialog raţional, bazat pe fapte şi bun simţ”.
Dar, în timp ce relaţiile cu Bruxelles rămân tensionate, relaţia cu SUA s-a îmbunătăţit semnificativ, a adăugat el, spunând că Ungaria a fost ”singurul guvern european care a ţinut pumnii pentru victoria [lui Trump]”.
”SUA este acum un prieten”, a spus el.
”Aşadar, a avea preşedintele american ca prieten este cu totul altceva decât atunci când acesta exercită presiuni asupra ta, indiferent de cât de severe sunt acestea din partea Bruxelles-ului”, a adăugat.
