Tensiunile dintre Statele Unite şi Iran au escaladat din nou puternic, după ce armata americană a anunţat o amplă operaţiune militară împotriva unor obiective iraniene, în contextul atacurilor recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz. Potrivit Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), peste 80 de ţinte au fost lovite în cursul nopţii de marţi spre miercuri, într-o ofensivă menită, potrivit Washingtonului, să minimizeze capacitatea Teheranului de a ameninţa traficul maritim internaţional din zonă.
Într-un mesaj publicat de CENTCOM, armata americană a precizat că au fost vizate sisteme de apărare aeriană, reţele de comandă şi control, staţii radar de coastă, infrastructură pentru rachete antinavale, precum şi peste 60 de ambarcaţiuni rapide ale Gărzii Revoluţionare. Potrivit oficialilor americani, aceste ţinte se aflau în Strâmtoarea Ormuz şi în apropierea ei, una dintre cele mai sensibile rute maritime pentru comerţul global cu petrol.
Mesajul Washingtonului a fost urmat rapid de o reacţie dură din partea Teheranului. Comandamentul militar suprem al Iranului, Cartierul General Central Khatam al-Anbiya, a transmis că forţele armate iraniene vor oferi un „răspuns zdrobitor” la ceea ce a numit agresiune americană. În acelaşi timp, autorităţile iraniene au reiterat că nu vor accepta nicio ingerinţă în administrarea Strâmtorii Ormuz şi au avertizat că singurele rute considerate sigure pentru nave sunt cele aprobate de Teheran.
Criza a avut ecouri imediate şi în statele vecine. În Bahrain, Ministerul de Interne a anunţat activarea sirenelor de alarmă şi le-a cerut locuitorilor să se îndrepte către locuri sigure. Statul din Golf găzduieşte Flota a V-a a Marinei SUA, iar în trecut a fost vizat de atacuri iraniene asupra bazelor americane din regiune.
În paralel, presa de stat iraniană a relatat despre mai multe explozii pe insula Kharg, infrastructură-cheie pentru exporturile petroliere ale Iranului, şi pe insula Qeshm, un alt punct strategic din Golful Persic. Kharg are o importanţă vitală pentru economia iraniană, fiind responsabilă, în mod obişnuit, pentru cea mai mare parte a exporturilor de ţiţei ale ţării.
Pe fondul noii escaladări, Statele Unite au decis şi revocarea licenţei generale care permitea vânzările de petrol iranian, oferind doar o perioadă de tranziţie până pe 17 iulie pentru tranzacţiile deja aprobate. Anunţul a avut efect imediat pe pieţe, unde preţul petrolului a crescut cu peste 5%.
Reluarea ostilităţilor vine într-un moment cu atât mai sensibil cu cât, în ultimele zile, Washingtonul şi Teheranul încercaseră să menţină deschis un canal de dialog indirect, după armistiţiul fragil convenit la finalul lunii iunie. Evoluţiile din ultimele ore arată însă că regiunea rămâne pe marginea unei noi confruntări majore.
