Spania a cerut să iasă din planul NATO de a creşte cheltuielile de apărare ale membrilor la 5% din produsul intern brut, o mişcare care ar putea deraia un summit la care alianţa militară intenţionează să le ceară să se angajeze faţă de obiectiv, scrie Reuters.
Într-o scrisoare trimisă joi şefului NATO, Mark Rutte, şi văzută de Reuters, premierul Pedro Sanchez a solicitat o „formulă mai flexibilă” care fie să facă obiectivul de cheltuieli opţional, fie să excludă Spania de la aplicarea sa.
El a declarat că nu a fost intenţia Spaniei de a obstrucţiona rezultatul de săptămâna viitoare . Dar orice acord de creştere a cheltuielilor de apărare - un de către preşedintele SUA - ar necesita aprobarea unanimă a celor 32 de state membre.
„Angajamentul faţă de un obiectiv de 5% nu ar fi doar nerezonabil, ci şi contraproductiv, deoarece ar îndepărta şi mai mult Spania de cheltuielile optime şi ar împiedica eforturile actuale ale UE de a-şi consolida ecosistemul de securitate şi apărare”, a scris Sanchez în scrisoare.
"Este dreptul legitim al fiecărui guvern de a decide dacă este sau nu dispus să facă aceste sacrificii. În calitate de aliat suveran, am ales să nu o facem", a adăugat el.
Cu un procent estimat la 1,28% din PIB, Spania a avut anul trecut cea mai mică proporţie de cheltuieli pentru apărare din cadrul alianţei, potrivit estimărilor NATO.
Rutte a propus ca statele membre să majoreze cheltuielile pentru apărare la 3,5% din PIB şi să aloce încă 1,5% pentru cheltuieli mai ample legate de securitate.
Liderii NATO spun că cheltuielile actuale nu mai sunt suficiente, Rusia reprezentând o ameninţare mai mare de la 2022
Solicitat să comenteze cererea Spaniei, un oficial al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord a declarat: „Discuţiile dintre Aliaţi cu privire la un nou plan de investiţii în domeniul apărării sunt în curs de desfăşurare”.
SUA, care a fost principalul susţinător militar al Kievului de la invazia Rusiei, a cheltuit aproximativ 3,38% din PIB pentru apărare în 2024, a treia cea mai mare sumă dintre ţările NATO, potrivit alianţei.
Trump a declarat că membrii NATO nu îşi cheltuiesc partea lor echitabilă pentru apărare şi a ameninţat că nu va veni în ajutorul celor care nu reuşesc.
Cu toate acestea, Sanchez a declarat că grăbirea către o ţintă de 5% ar dăuna eforturilor Uniunii Europene de a deveni autonomă în producţia de apărare, împingând guvernele să achiziţioneze echipamente în afara blocului şi că este „incompatibilă cu statul nostru de bunăstare şi cu viziunea noastră asupra lumii”.
Alţi membri NATO au pus la îndoială, de asemenea, calendarul, spunând că este prea rapid, dar sunt în general dispuşi să semneze, spun surse diplomatice.
Italia, de exemplu, doreşte ca termenul limită să fie mutat de la 2032 la 2035 şi eliminarea cerinţei de a creşte cheltuielile cu 0,2% pe an, a declarat o sursă la curent cu această chestiune.
„Nu arată bine, într-adevăr, dar nu am terminat încă”, a declarat un înalt oficial european în legătură cu scrisoarea lui Sanchez. "Vom avea mâine discuţii aprofundate şi poate vom găsi o cale de ieşire. Spania a demonstrat până acum că este un aliat ferm".
