Guvernul italian a dat undă verde definitivă unui proiect ambiţios, a cărui valoare este estimată la 13,5 miliarde de euro, menit să lege Sicilia de continent prin intermediul unui pod suspendat care nu a fost realizat niciodată, un pod suspendat de 3.300 de metri lungime care ar urma să fie finalizat până în 2032, relatează AFP.
Un comitet miniterial a dat miercuri undă verde acestui proiect de construire a celui mai lung pod suspendat din lume, între Insula Sicilia şi restul Italiei.
”Va fi cel mai lung pod suspendat din lume. O infrastructură de acest fel reprezintă un acelerator al dezvoltării”, a declarat în cursul reuniunii vicepremierul Matteo Salvini, ministrul Ifrastructurilor, citat de un purtător de cuvânt.
Podul - cu două căi feroiviare în centru şi trei căi de circulaţie de o parte şi de alta - este conceput să fie susţinut de două cabluri gemene întinse între două turnuri de 400 metri înălţime şi o întindere suspendată de 3.300 de metri - un record mondial.
Prevăzut să fie finalizat până în 2032, Guvernul afirmă că este vorba despre o ”minune” tehnică, capabilă să reziste unor rafale violente de vânt şi cutremurelor, într-o regiune situată la joncţiunea a două plăci tectonice.
Guvernul italian speră că el va aduce o creştere economică şi locuri de muncă în două regiuni italiene sărace - Sicilia şi Calabria.
Matteo Salvini promite că acest proeict va crea zeci de mii de locuri de muncă, scrie News.ro.
Primele planuri au fost elaborate în urmă cu peste 50 de ani.
Proiectul a provocat însă proteste locale, din cauza impactului de mediu şi a preţului, aceşti bani putând să fie, potrivit criticilor, folosiţi mai bine în altă parte.
Unii critici cred că podul nu va vedea niciodată lumina zilei şi amintesc lunga istorie a lucrărilor publice anunţate, finanţate şi micidată finalizate în Italia.
Podul a avut mai multe începuturi eşuate, primele planuri fiind elaborate în urmă cu peste o jumătate de secol.
Eurolink, un consorţiu condus de către grupul italian Webuild a câştigat o licitaţie în 2006, însă aceasta a fost anulată după criza datoriei în zona euro.
Consorţiul rămâne însă contractantul proiectului relansat.
De această dată, Roma are o motivaţie suplimentează să meargă înainte - ea a clasat costul podului drept cheltuieli în domeniul apărării.
Italia - copleştită de datorii - a acceptat, împreună cu alte state membre NATO să-şi crească masiv cheltuielile cu apărarea la 5% din PIB, la cererea preşedintelui american Donald Trump.
Din această sumă, 1,6% poate fi consacrată unor domenii ”legate de apătrare”, şi anume securitatea cibernetică şi infrastructuri, iar Roma speră ca Podul de la Messina să fie eligibil, mai ales că în Sicilia se află o bază NATO.
