Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a plusează în subiectul legii pensiilor speciale ale magistraţilor şi pune o nouă persiune pe Curtea Constituţională a României (CCR). Mai exact, Instanţa Supremă cere judecătorilor constituţionali să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pe marginea acestui subiect. Curtea Supremă, condusă de Lia Savonea, susţine că prin această cerere se solicită verificarea compatibilităţii măsurilor naţionale analizate cu exigenţele stabilite de dreptul Uniunii Europene şi de jurisprudenţa Curţii de Justiţie, scrie Cotidianul.ro.
„În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispoziţiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporţionalităţii, egalităţii, se curităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalităţii oricărei reforme care priveşte statutul şi garanţiile de independenţă ale magistraţilor”, se arată într-un comunicat de presă al ÎCCJ.
Mai mult, Curtea Supremă susţine că măsurile cuprinse în lege ridică probleme din perspectiva dreptului Uniunii Europene. Argumentele invocate sunt:
- pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraţilor în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;
- nu sunt însoţite de o fundamentare riguroasă şi transparentă care să permită efectuarea unui test de proporţionalitate, în lipsa datelor necesare;
- pot reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor;
- perpetuează o stare de instabilitate legislativă;
- instituie un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv.
„Demersul se înscrie în preocuparea constantă pentru protejarea independenţei justiţiei, ca principiu fundamental al statului de drept, prin valorificarea tuturor căilor juridice legitime prevăzute de cadrul constituţional naţional şi de dreptul Uniunii Europene.
Totodată, utilizarea mecanismului sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene reprezintă un instrument esenţial pentru asigurarea interpretării şi aplicării unitare a dreptului european, precum şi pentru consolidarea cooperării dintre instanţele naţionale şi jurisdicţia Uniunii”, mai transmite Instanţa Supremă.
