S&P Global Ratings urmează să anunţe vineri noua evaluare a ratingului suveran al României. Reducerea deficitului susţine menţinerea calificativului, însă criza politică, dobânzile ridicate şi economia aproape stagnantă rămân principalele riscuri.
România se află în prezent pe ultima treaptă a categoriei recomandate investiţiilor, iar o eventuală retrogradare ar trimite ţara în categoria speculativă, cunoscută drept „junk”. S&P este ultima dintre cele trei mari agenţii de rating care evaluează în acest an bonitatea României.
Fitch şi Moody’s au menţinut în această vară România în categoria investment grade, însă au păstrat perspectiva negativă. Fitch a reconfirmat ratingul la sfârşitul lunii iulie, iar Moody’s a făcut acelaşi lucru în august.
Deficitul bugetar, principalul argument pentru România
Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată o reducere importantă a deficitului. După primele opt luni, acesta a ajuns la 59,42 miliarde de lei, respectiv 2,89% din PIB, faţă de 86,36 miliarde de lei şi 4,51% din PIB în aceeaşi perioadă din 2025.
Veniturile statului au crescut cu 11,4%, în timp ce cheltuielile au avansat cu 4,2%. Încasările din TVA au avut o contribuţie importantă, ajungând la 103,4 miliarde de lei, cu 20,8 miliarde de lei peste nivelul din anul precedent.
Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România, consideră că evoluţia deficitului poate susţine menţinerea ratingului.
„Pentru orice investitor contează cifrele. Nu îl interesează promisiuni sau poveşti. Contează cifrele, iar cifrele sunt în favoarea noastră. Am livrat în reducerea deficitului bugetar şi cred că, dacă S&P ne va menţine ratingul, acesta va fi motivul”, a explicat economistul.
Profesorul Cristian Păun atrage însă atenţia că ajustarea bugetară s-a bazat în principal pe creşterea taxelor, în timp ce reducerea cheltuielilor a fost limitată.
„Noi nu am rezolvat nimic din ceea ce consideră unii că am fi rezolvat. Până la urmă, am făcut o corecţie a deficitului bugetar prin nişte măsuri foarte slabe de reducere a cheltuielilor şi prin creşteri de taxe, dar problemele sunt tot acolo.
Suntem într-o economie aproape stagnantă, iar deficitul are toate şansele să îşi reia trendul dacă nu mai încasezi suficienţi bani la buget”, a declarat Cristian Păun, joi, la Digi24.
Dobânzile şi economia pun presiune pe buget
Cheltuielile statului cu dobânzile au ajuns la 42,05 miliarde de lei în primele opt luni din 2026, în creştere cu 26,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În acelaşi timp, Comisia Europeană estimează o creştere economică de numai 0,1% pentru România în 2026.
Un alt factor de risc este încheierea PNRR. În primele opt luni, veniturile din componenta nerambursabilă au crescut de la 8,6 miliarde la 19,6 miliarde de lei, însă o parte importantă a acestui sprijin nu se va mai regăsi în 2027.
Criza politică, un risc pentru continuarea reformelor
Respingerea Guvernului Mureşan în Parlament a prelungit instabilitatea politică înaintea verdictului S&P. Cabinetul propus a obţinut 182 de voturi, sub pragul de 233 necesar pentru învestire.
Potrivit lui Adrian Codîrlaşu, lipsa unei reforme structurale a cheltuielilor reprezintă un risc pentru progresele înregistrate.
„Problema este că aceste cheltuieli au fost ţinute fără o reformă şi, din acest motiv, măsurile sunt extrem de uşor reversibile. Agenţiile de rating şi băncile de investiţii se tem tocmai că progresul făcut acum poate fi pierdut foarte uşor”, a explicat economistul.
O eventuală retrogradare în categoria „junk” nu ar însemna că România nu se mai poate împrumuta, însă costurile de finanţare ar putea creşte.
Investitorii ar putea solicita randamente mai mari pentru împrumuturile acordate statului, iar efectele s-ar putea transmite ulterior către companii şi populaţie.
„Investitorii vor fi mai prudenţi în a investi în România. Mai puţine investiţii înseamnă creştere mai lentă a salariilor şi şomaj mai mare. O scădere în «junk» ne poate duce la recesiune, pe lângă ieşirile de capital.
Şi din această categorie se iese greu, pentru că una dintre condiţiile necesare pentru creşterea ratingului este creşterea economică. Cu o economie în recesiune, nu avem cum să ne revenim repede”, a avertizat Codîrlaşu.
O decizie a S&P nu ar modifica automat ratingurile acordate de Fitch şi Moody’s, cele trei agenţii luând decizii independent. România ar trebui însă să continue reducerea deficitului şi să demonstreze că ajustarea bugetară poate fi menţinută şi după încheierea PNRR.
