Scăderea temperaturilor pune presiune pe sistemul energetic din România. Consumul de electricitate creşte, iar în orele de vârf ţara ajunge să acopere o parte importantă din necesar prin importuri, la preţuri tot mai mari. Autorităţile caută soluţii pentru a creşte producţia internă, iar premierul a cerut un raport privind situaţia întregului sistem energetic. O veste bună vine de la Cernavodă: Reactorul 1 urmează să revină în funcţiune şi să aducă aproximativ 700 de MW în reţeaua naţională.
Frigul, zilele cu puţin soare şi lipsa vântului reduc posibilitatea de a produce energie din surse regenerabile, în timp ce cererea creşte. Presiunea se resimte mai ales seara, când consumul ajunge la valori ridicate, iar România trebuie să apeleze la importuri pentru a acoperi necesarul.
Un vârf de consum a fost înregistrat şi în jurul orei 15:00, când cererea de energie electrică a ajuns la aproape 6.700 MW. Aproximativ 40% din necesar a fost acoperit atunci din importuri. În timpul zilei, producţia a fost asigurată în principal de centralele pe gaze, panourile fotovoltaice şi hidrocentrale.
Energia se scumpeşte. România are nevoie de mai multă producţie internă
Problemele apar mai ales în intervalele de seară, când producţia din panouri solare scade, iar consumul rămâne ridicat. În aceste condiţii, importurile devin esenţiale, însă pot pune presiune suplimentară asupra preţurilor.
Preţul mediu al energiei electrice a depăşit 1.700 de lei/MWh, fiind de peste două ori mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Ana Otilia Nuţu, expert în energie la Expert Forum, atrage atenţia că România depinde într-o măsură importantă de centralele pe gaze, iar scumpirea combustibilului se reflectă şi în preţul electricităţii.
„Noi ne bazăm pe o capacitate destul de mare de producţie pe gaz. În momentul în care preţurile gazului cresc, înseamnă că se scumpeşte şi energia electrică”, explică experta.
Aceasta subliniază că una dintre problemele de fond este lipsa investiţiilor în noi capacităţi de producţie, după o perioadă îndelungată în care nu au fost construite suficiente centrale.
Unele proiecte care ar fi trebuit să contribuie la producţia internă de energie sunt încă întârziate. Este şi cazul centralei de la Iernut, care ar urma să înceapă să furnizeze electricitate abia în 2027.
Premierul a cerut Ministerului Energiei un raport complet, pe baza căruia Guvernul să stabilească măsurile necesare pentru valorificarea mai eficientă a resurselor energetice ale României.
„I-am cerut domnului ministru al energiei să pregătească un raport pe baza căruia, împreună cu reprezentanţii celorlalte ministere implicate, să venim cu un pachet de măsuri prin care să punem mai bine în valoare mixul nostru energetic”, a declarat premierul Luca Niculescu.
La rândul său, Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică HENRO, atrage atenţia că sistemul depinde de funcţionarea mai multor surse de producţie: energia eoliană, gazele naturale, hidrocentralele, energia nucleară şi cărbunele. În cazul centralelor pe cărbune, o condiţie importantă este existenţa unor stocuri suficiente.
Reactorul 1 de la Cernavodă revine în sistem. Autorităţile vor să deblocheze şi hidrocentralele de pe Jiu
O veste importantă pentru sistemul energetic vine de la centrala nucleară de la Cernavodă. Reactorul 1 urmează să fie repornit, iar de sâmbătă ar putea livra aproximativ 700 MW în reţeaua naţională.
Reprezentanţii centralei spun că prognozele sunt favorabile şi că există motive de optimism în privinţa funcţionării reactorului.
„În acest moment, prognozele sunt favorabile şi ne oferă motive să fim optimişti în privinţa continuităţii funcţionării Unităţii 1. Durata funcţionării depinde de evoluţia condiţiilor hidrologice”, a declarat Laurenţiu Coca, director în cadrul Direcţiei de Producţie a Centralei Nucleare de la Cernavodă.
Pe lista soluţiilor luate în calcul de autorităţi se află şi finalizarea hidrocentralelor de pe râul Jiu, proiecte care au fost blocate de-a lungul anilor în urma unor procese deschise de organizaţii de mediu. Hidrocentralele Dumitra şi Bumbeşti-Jiu au fost construite, însă nu au putut fi puse în funcţiune.
Ministrul Mediului, Natalia Intotero, spune că proiectul a primit acordul de mediu în 2025, iar autorităţile speră ca investiţia să fie finalizată cât mai curând.
„Încercăm să avem un parteneriat cu societatea civilă, protejăm mediul. În egală măsură, trebuie să înţelegem că România are nevoie de energie”, a declarat ministrul.
Între timp, creşterea consumului şi scumpirea electricităţii îi îngrijorează pe consumatorii casnici. Tot mai mulţi caută metode prin care să reducă facturile la energie şi încălzire. Unii dintre locatarii blocurilor au început chiar să îşi monteze panouri fotovoltaice pe balcoane, în încercarea de a-şi produce o parte din energia necesară.
