Guvernul a publicat miercuri, în procedură de transparenţă decizională, noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, coiniţiat de Ministerul Muncii şi Ministerul Justiţiei. Executivul subliniază necesitatea unui proces legislativ rapid şi îşi exprimă speranţa că avizarea - inclusiv de către Consiliul Superior al Magistraturii - va fi făcută „cu celeritate”.
Potrivit proiectului, pensia de serviciu va reprezenta 55% din media indemnizaţiilor brute din ultimii 5 ani, însă fără a depăşi 70% din ultima indemnizaţie netă, un plafon ce modifică substanţial actualele formule de calcul.
Guvernul introduce şi o perioadă de tranziţie de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, până la stabilirea vârstei standard de pensionare la 65 de ani. Pentru a ieşi la pensie, magistraţii vor avea nevoie în continuare de minimum 25 de ani vechime, însă doar 10 ani vor putea fi asimilaţi activităţii în alte domenii juridice.
Executivul insistă pe urgenţa adoptării acestei reforme: „Având în vedere importanţa unui proces de legiferare rapid, Guvernul îşi exprimă speranţa că procesul de avizare, inclusiv de către CSM, se va derula cu celeritate”, se arată în comunicatul oficial.
Ce este diferit în noul proiect de lege privind pensiile magistraţilor, publicat miercuri seară, faţă de proiectul iniţial respins de CCR:
1. Perioada de tranziţie către vârsta de pensionare de 65 de ani
- Proiectul iniţial: tranziţie în 10 ani
- Noul proiect: tranziţie în 15 ani (începând cu 1 ianuarie 2026)
Noua variantă prelungeşte perioada pentru a face creşterea vârstei mai graduală.
2. Vechimea cerută în magistratură
- Proiectul iniţial: minimum 35 de ani vechime totală, fără un prag foarte clar privind vechimea strict în magistratură.
- Noul proiect: rămân 25 de ani vechime în magistratură, dar cu o limită pentru „perioade asimilate”:
- maximum 10 ani din cei 25 pot proveni din alte profesii juridice.
Noul proiect rămâne mai apropiat de sistemul actual şi renunţă la creşterea dură la 35 de ani.
3. Baza de calcul
- Ambele proiecte: pensia = 70% din ultimul salariu net.
- Noutate în proiectul actual: calculul porneşte de la
- 55% din media indemnizaţiilor brute pe ultimii 5 ani,
- dar plafonat la 70% din ultima indemnizaţie netă.
Practic, se introduce o metodă de calcul mai tehnică, dar fără a modifica plafonul de 70%.
4. Ajustări pentru a trece de CCR
- Proiectul publicat miercuri este iniţiat împreună cu Ministerul Muncii şi Ministerul Justiţiei, cu procedură completă de transparenţă şi cu avizarea obligatorie de la CSM.
- Proiectul respins fusese invalidat pe motive procedurale, nu pe fond.
Actuala variantă încearcă să rezolve tocmai problema semnalată de CCR: lipsa avizului CSM şi graba în adoptare.
5. Alte nuanţe importante
- Noul proiect este formulat pentru a fi mai uşor de apărat în faţa CCR, pentru că măsurile devin mai graduale (15 ani, nu 10 ani).
- Structura reformei este mai „blândă” pentru sistem, pentru a nu provoca un val masiv de pensionări anticipate.
