România participă la summitul NATO din Turcia cu un obiectiv clar: întărirea prezenţei aliate pe flancul estic şi o repartizare mai echilibrată a resurselor militare ale Alianţei în această zonă strategică. Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a declarat că Bucureştiul insistă pentru o consolidare a capabilităţilor NATO inclusiv pe teritoriul României, în contextul în care efectele războiului din Ucraina sunt resimţite direct la graniţa estică a Alianţei.
Într-o conferinţă de presă, Miruţă a explicat că delegaţia României merge la Ankara cu o agendă care vizează atât securitatea regională, cât şi creşterea rolului ţării noastre în arhitectura de apărare a NATO. Potrivit ministrului, pe lângă distribuirea mai echitabilă a resurselor militare pe flancul estic, Bucureştiul urmăreşte şi o conştientizare mai mare, la nivel aliat, a impactului pe care agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei îl are asupra statelor din proximitatea conflictului.
„Distribuirea uniformă a resurselor NATO pe flancul estic, conştientizarea suplimentară a consecinţelor războiului Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, care este simţită pe teritoriul României mai mult decât pe teritoriul ţărilor care sunt mai în mijlocul Europei, achiziţii în comun”, a spus Miruţă într-o conferinţă de presă.
Ministrul a subliniat că România se prezintă la summit dintr-o poziţie mai solidă decât în anii trecuţi, atât prin nivelul investiţiilor în apărare, cât şi prin relansarea industriei naţionale de profil. El a arătat că ţara noastră a depăşit pragul de 2% din PIB pentru apărare şi îşi propune să ajungă la 3% înainte de termenul stabilit, în timp ce mai multe fabrici de armament şi şantiere navale sunt repuse în funcţiune prin programe de modernizare şi producţie.
Radu Miruţă a făcut referire şi la cooperarea regională din zona Mării Negre, precizând că România, alături de Turcia şi Bulgaria, nu cere doar o prezenţă mai mare a NATO, ci vine şi cu proiecte concrete care întăresc securitatea maritimă. În acest sens, oficialul a amintit contractul pentru construirea a patru nave noi, menite să contribuie la siguranţa navigaţiei şi la consolidarea apărării în regiune.
Potrivit ministrului, discuţiile privind suplimentarea capabilităţilor NATO în România sunt deja avansate cu trei state aliate, însă o decizie finală aparţine capitalelor respective. El a menţionat că acest subiect a devenit şi mai presant după incidentul de la Galaţi, când efectele războiului din Ucraina s-au făcut simţite pe teritoriul României.
În paralel, Miruţă a anunţat că a transmis o solicitare oficială către ministrul Apărării din Ucraina, în încercarea de a preveni repetarea incidentelor cu drone în spaţiul românesc, după episodul în care un astfel de aparat a explodat în Portul Constanţa. Propunerea Bucureştiului este ca dronele lansate de partea ucraineană pe Marea Neagră să fie programate să se autodistrugă automat dacă pătrund accidental în apele teritoriale ale României.
