Franţa se pregăteşte pentru o nouă zi de proteste de amploare, în care sunt aşteptaţi între 500.000 şi 700.000 de manifestanţi. Angajaţii din sectorul public au anunţat greve, iar transportul feroviar, şcolile şi sectorul energetic ar putea înregistra perturbări. Mobilizarea reprezintă o nouă provocare pentru preşedintele Emmanuel Macron, pe fondul nemulţumirilor legate de costul vieţii, condiţiile din educaţie şi calitatea serviciilor publice.
Demonstraţiile au fost organizate de mai multe sindicate de stânga, printre care CGT, şi beneficiază de sprijinul unor organizaţii studenţeşti. Protestatarii cer măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai, investiţii în serviciile publice şi schimbări în sistemul de educaţie.
Potrivit estimărilor serviciilor franceze de informaţii interne, între 500.000 şi 700.000 de persoane ar urma să participe la manifestaţiile organizate în afara Parisului. Pentru gestionarea protestelor, autorităţile au anunţat mobilizarea a aproximativ 70.000 de poliţişti la nivel naţional.
„Trebuie să ieşim astăzi în număr mare pe străzi”, a declarat Sophie Binet, preşedinta sindicatului CGT, într-un interviu acordat postului de televiziune LCI.
Şcoli închise, transport perturbat şi producţie de energie redusă
Greva afectează deja mai multe sectoare importante. Ministerul Educaţiei estimează că 17,5% dintre profesorii din şcolile primare de stat vor participa la protest, în timp ce sindicatele au avertizat că ar putea apărea probleme şi în transportul feroviar şi în reţelele de transport public.
Nici sectorul energetic nu este ocolit de mobilizare. Compania de stat EDF a anunţat că sindicatele din domeniu se alătură grevei. În primele ore ale zilei de joi, producţia de energie nucleară a Franţei a fost redusă cu 2,4 gigawaţi, pe fondul acţiunilor de protest.
La manifestaţii sunt aşteptaţi şi numeroşi elevi şi studenţi, nemulţumiţi de condiţiile din şcoli şi de perspectivele pe care le au după terminarea studiilor.
Irma de Banville, o elevă de 19 ani din Paris, a declarat că încearcă să mobilizeze cât mai mulţi tineri, însă o parte dintre aceştia ezită să participe de teama unor confruntări cu forţele de ordine.
Guvernul francez a apărat modul în care poliţia gestionează manifestaţiile, dar a precizat că eventualele abuzuri ale agenţilor vor fi investigate.
Macron încearcă să calmeze situaţia înaintea alegerilor prezidenţiale
Protestele vin după mai multe săptămâni de tensiuni sociale, care au afectat activitatea guvernului francez. Situaţia s-a agravat după revoltele şi jafurile din 17 octombrie, când magazine şi clădiri publice au fost avariate în mai multe zone ale ţării.
Incidentele au pus presiune suplimentară asupra autorităţilor şi au alimentat criticile privind modul în care a fost gestionată criza.
Preşedintele Emmanuel Macron a convocat miercuri o reuniune dedicată securităţii şi apărării, înaintea noii zile de proteste. Un oficial apropiat de liderul francez a declarat că obiectivul administraţiei este revenirea la normalitate şi organizarea alegerilor prezidenţiale într-un climat cât mai calm.
Acelaşi oficial a remarcat că numărul liceelor blocate în această săptămână este mai mic decât la începutul crizei, ceea ce ar putea indica o reducere a mobilizării în unele zone.
Manifestaţiile organizate în weekendul anterior s-au desfăşurat în general paşnic, deşi au existat şi câteva confruntări izolate.
Cu toate acestea, tensiunile sociale continuă să domine dezbaterea politică. Partidele de opoziţie încearcă să capitalizeze nemulţumirile populaţiei legate de nivelul de trai şi de politicile guvernului, în timp ce sindicatele anunţă că vor continua presiunile pentru obţinerea unor măsuri concrete.
