Perspectiva sau percepţia antreprenorilor este diferită evident în funcţie de dimensiunea afacerii şi de modalitatea în care se raportează la tipologiile de finanţare, spune, la Profit.ro & Prima News Debate, Daniela Iliescu, director executiv Asociaţia de Investiţii Private din România (ROPEA), adăugând că există, într-adevăr, mai multe surse de finanţare, atât capital public, cât şi capital privat.
În ceea ce priveşte capitalul public, Daniela Iliescu afirmă că s-a văzut o accentuare în ultimii ani.
„Există o creştere a accesării fondurilor europene, a finanţărilor publice disponibile în cadrul PNRR sau programelor guvernamentale. Dar, din păcate, nu vedem o foarte bună şi eficientă administrare a acestora”, precizează ea.
Iar în ceea ce priveşte capitalul privat, directorul executiv ROPEA, afirmă că „varietatea este mult mai mare”, o parte din din antreprenorii care sunt bancabili accesând astfel de surse.
„Un alt segment relativ mai redus, dar care acoperă o plajă largă de dimensiune afacerii, de la companii antreprenoriale, chiar startup-uri foarte mici, până la companii mai dezvoltate, accesează capitalul de tip private equity, care începe să devină un capital mai frecvent şi mai disponibil în volume mai mari în economia locală şi nu în ultimul rând există disponibil şi capitalul aşa-numit public în sensul de cel aferent investitorilor pe piaţa de capital, la bursa de valori, unde, iarăşi, în funcţie de tipologie de companie şi de strategiile de dezvoltare, se pot accesa şi astfel de surse”, explică Daniela Iliescu.
România este încă pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte activitatea fondurilor de investiţii
„Viaţa unui fond presupune o primă etapă de fundraising, adică strângerea, identificarea investitorilor. Şi avem deja o componentă importantă a ecosistemului. O altă componentă este aceea de nivel de investiţii, adică sume care sunt investite în companii din economia respectivă, ne uităm aici în principal la economia României, şi ulterior exit-urile, vânzările.
Din păcate, dacă raportăm aceste trei dimensiuni, ele sunt estimate ca procent din PIB, din păcate suntem pe ultimele locuri comparativ chiar şi cu vecinii noştri care au economii mai mici, de exemplu Bulgaria”, mai spune aceasta.
La nivel de fundraising, adaugă ea, procentul din PIB în România este de peste 5 ori până la 10 ori mai mic decât al ţărilor mai dezvoltate, precum Polonia sau Cehia, „ceea ce arată că există probleme semnificative la nivelul cel puţin primelor două componente”.
„Şi aici vorbim mai ales de componenta aceea de fundraising şi anume faptul că în România am ajuns de fapt la esenţa problemei. Principalii finanţatori ai acestor jucători din economie au fost finanţatori cu capital de tip public şi anume instituţii financiare internaţionale. Doar un procent foarte mic, sub 30%, îl reprezintă capitalul privat şi local.
Iar această evoluţie, şi mă refer aici la evoluţia din ultimii 15 sau 20 de ani, noi am văzut în România jucători venind şi investind, sunt şi echipe locale, dar mulţi investitori de tip fonduri de investiţii din regiune sau chiar de la nivel european”, precizează Daniela Iliescu, adăugând că o problemă semnificativă a sectorului de investiţii în România este lipsa capitalului privat sau instituţional local.
„Şi aici, unul din obiectivele fundamentale este de a atrage un jucător care la nivel internaţional este important în acest sector ca investitor şi anume, fondurile de pensii. Fondurile de pensii, mai ales cele publice, au în România deja un capital de peste 30 de miliarde de euro. Activele lor au o evoluţie estimată în următorii 5 ani aproape a se dubla.
Deci, practic, ele vor reprezenta un capital semnificativ care este tot capital local, pentru că reprezintă banii contribuabilor şi angajatorilor din sistemul economic din România, o sursă fundamentală şi semnificativă de capital local, care poate fi întoarsă în economie pentru a dezvolta companii, a crea locuri de muncă, pentru că istoric şi statistic fondurile de investiţii prin companiile pe care le dezvoltă, creează locuri de muncă şi cifre de afaceri într-un mod accelerat, de peste 3-4 ori mai rapid decât media economiei”, completează aceasta.
Daniela Iliescu subliniază şi oportunităţile care vin prin intermediul PNRR, care a însemnat, printre altele, constituirea unui fond de fonduri administrat de către European Investment Fund în valoare angajată de 400 de milioane de euro.
„Este un fond aşa-numit evergreen, adică el nu se va închide la un moment dat şi care presupune alocarea către echipe manageriale care vin cu strategii şi intenţionează ridicarea de fonduri de investiţii a unor sume care să fie ulterior redirecţionate în economia României.
Programul a fost demarat începând cu anul 2022, sunt 11 echipe care au primit alocări de aproape 212 milioane de euro. Programul vine cu cerinţa ca banii alocaţi strict din acest program să fie investiţi în România.
Aceste fonduri au anunţat intenţia să strângă capital până la 1,5 miliarde de euro. Deci, practic, banii publici sunt multiplicaţi cu bani privaţi şi din aceste surse ne aşteptăm ca în următorii 5 ani să fie alocate în economia românească peste 500 de milioane de euro. Acesta este doar impactul alocării a unei sume de aproximativ jumătate din capitalul acelui fond”, precizează directorul executiv al ROPEA.
Daniela Iliescu mai afirmă şi că un fond de investiţii nu vine doar cu resursa financiară, ci reprezintă mult mai mult pentru creşterea şi dezvoltarea unei companii.
„Este important ca antreprenorii să aibă această înţelegere şi să ştie că în momentul în care deschid uşa unui fond de investiţii, de fapt, pe lângă finanţare, ei vin cu know-how managerial, cu educaţie managerială, se întăreşte echipa de management, se dezvoltă strategii noi de creştere, fie prin consolidare locală, chiar regională, se îmbunătăţeşte foarte mult cadrul de raportare financiară.
Deci, practic, se dezvoltă atât antreprenorul, cât şi echipele de management, care ulterior, de fapt, au cunoştinţe mult mai bune şi mai dezvoltate şi pot să le ducă mai departe şi către alte companii în economie”, mai spune aceasta.
