România ar putea avea probleme cu o tranşă de 770 de milioane de euro din PNRR, în contextul controverselor privind noua lege a integrităţii. PPE şi Renew Europe cer Comisiei Europene să condiţioneze plata de modificarea prevederilor contestate.
Două dintre cele mai importante grupuri politice din Parlamentul European, PPE şi Renew Europe, îi solicită preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să nu aprobe plata banilor către România dacă legislaţia privind integritatea nu este modificată.
Cererea a fost formulată într-o scrisoare transmisă pe data de 24 august şi semnată de liderul PPE, Manfred Weber, şi preşedinta Renew Europe, Valérie Hayer, relatează Politico.
770 de milioane de euro, în joc
Este vorba despre o tranşă de 770 de milioane de euro din PNRR, pentru care România trebuie să îndeplinească până la 31 august mai multe jaloane, inclusiv reforma legislaţiei privind integritatea. Valérie Hayer susţine că fondurile europene nu trebuie folosite pentru a susţine interese politice.
„Banii contribuabililor europeni nu trebuie să devină niciodată un cec în alb pentru jocuri politice de putere", a declarat Valérie Hayer.
La rândul său, Manfred Weber consideră că situaţia reprezintă o problemă privind statul de drept, dacă modificările legislative ar fi folosite pentru eliminarea unui adversar politic.
„Dacă legislaţia este croită pentru a elimina un adversar politic, iar fondurile europene sunt folosite ca pârghie pentru a o adopta, nu mai vorbim doar despre politică, ci despre o problemă privind statul de drept", spune liderul PPE.
„Amendamentul Fritz”, în centrul controversei
Cei doi lideri europeni cer Comisiei să analizeze întreaga reformă a legislaţiei privind integritatea, inclusiv prevederea denumită „amendamentul Fritz”. Aceasta ar putea duce la încetarea mandatului primarului Timişoarei şi liderului USR, Dominic Fritz, în urma unui conflict de interese constatat de ANI.
Parlamentul a introdus o prevedere potrivit căreia aleşii pot pierde mandatul şi pentru fapte constatate înainte de intrarea în vigoare a noii legi, dacă există o decizie definitivă de conflict de interese sau incompatibilitate.
Bruxelles-ul, chemat să intervină
PPE şi Renew solicită ca plata celor 770 de milioane de euro să fie condiţionată de respectarea legislaţiei europene, a statului de drept, a standardelor privind drepturile omului şi a recomandărilor Comisiei de la Veneţia.
„Comisia ar trebui să joace un rol activ în protejarea statului de drept în România", se arată în scrisoare.
Legea ANI nu a fost încă promulgată de preşedintele Nicuşor Dan, iar termenul pentru îndeplinirea jaloanelor se apropie. „Mai există o fereastră procedurală, dar aceasta se închide rapid", avertizează Weber şi Hayer.
