Un nou studiu al Băncii Centrale Europene, care a analizat patru evenimente majore care au perturbat Europa, inclusiv pandemia şi invazia Rusiei în Ucraina din 2022, arată că oamenii ar trebui să păstreze bani cash acasă pentru a face faţă situaţiilor de criză.
Cererea pentru bancnote a crescut în Europa la fiecare dintre aceste crize, se arată în documentul intitulat sugestiv „Keep calm and carry cash” („Păstrează-ţi calmul şi ţine bani cash la tine”), unde se mai precizează că moneda fizică are „o utilitate psihologică şi practică distinctă”, potrivit CNN, citat de Hotnews.ro.
Constatările susţin recunoaşterea tot mai largă în rândul autorităţilor că numerarul este „o componentă esenţială a pregătirii naţionale pentru situaţii de criză”, scriu cercetătorii.
Între 70 şi 100 de euro de persoană sau o sumă suficientă pentru o săptămână de cheltuieli esenţiale
De exemplu, autorităţile din Ţările de Jos, Austria şi Finlanda recomandă gospodăriilor să păstreze acasă între aproximativ 70 şi 100 de euro de persoană, sumă suficientă pentru a acoperi nevoile de bază timp de circa 72 de ore.
În Suedia, recomandarea este ca fiecare gospodărie să păstreze suficient numerar pentru a acoperi cheltuieli precum mâncare, medicamente şi combustibil pentru cel puţin o săptămână.
„Calculaţi costul total al acestor produse pentru o săptămână pentru familia dumneavoastră. Păstraţi numerar acasă, în bancnote mici, pentru a putea face plăţi în cazul în care metodele digitale de plată nu funcţionează”, se arată în recomandările oficiale.
O „roată de rezervă” dacă pică sistemul de plăţi electronice în caz de criză
Studiul Băncii Centrale Europene arată că, în momente de stres acut, populaţia percepe banii lichizi ca pe o modalitate sigură de păstrare a valorii şi un mijloc de plată rezistent. Un astfel de episod a avut loc în aprilie, când o pană masivă de curent a afectat Spania şi Portugalia, blocând terminalele de plată şi obligând multe magazine să accepte doar numerar.
„Numerarul oferă o redundanţă esenţială – o ‘roată de rezervă’ – pentru sistemul de plăţi”, scriu autorii studiului. „Această redundanţă este vitală pentru orice sistem, deoarece niciun sistem nu este infailibil.”
Pandemia fără precedent de Covid-19 a dus la acumularea de numerar de către europeni pe perioade îndelungate, determinată de incertitudinea persistentă, inclusiv legată de veniturile lor viitoare, notează cercetătorii.
Între timp, invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a declanşat o creştere a cererii de numerar, concentrată în ţările care se învecinează fie cu Ucraina, fie cu Rusia. Acest lucru sugerează că „oamenii au reacţionat la apropierea crescută de potenţiale perturbări prin acumularea de lichidităţi portabile”, scriu cercetătorii.
Asigurarea faptului că europenii sunt pregătiţi pentru posibile crize, precum războiul, a fost o prioritate pentru autorităţi în ultimii ani.
În martie, Comisia Europeană a emis un set de recomandări prin care cere cetăţenilor Uniunii Europene să îşi facă rezerve de alimente şi alte produse esenţiale suficiente pentru a supravieţui cel puţin 72 de ore în caz de criză. Documentul, de 18 pagini, arată că Europa se confruntă cu o nouă realitate, mai sumbră, invocând războiul din Ucraina, sabotajul infrastructurii critice şi războiul electronic drept factori principali.
Iar anul trecut, Suedia şi Finlanda au actualizat ghidurile pentru cetăţeni privind supravieţuirea în caz de război. Broşurile distribuite cetăţenilor au inclus şi instrucţiuni despre cum să te pregăteşti pentru întreruperi de comunicaţii, pene de curent şi fenomene meteo extreme. Recomandările variau de la stocarea de apă îmbuteliată şi produse de igienă, până la cultivarea de alimente comestibile acasă.
