Statele Unite şi Cuba revin la masa negocierilor după un deceniu de tăcere diplomatică, într-un moment critic pentru insula caraibiană. Criza economică severă şi presiunea politică americană conturează un context tensionat. În culise, administraţia Trump pregăteşte o strategie care ar putea schimba radical viitorul Havanei.
Statele Unite au reluat discret dialogul direct cu Cuba, marcând prima rundă de negocieri oficiale din ultimii zece ani. Discuţiile s-au desfăşurat la Havana, unde oficiali ai Departamentului de Stat s-au întâlnit inclusiv cu Raul Guillermo Rodriguez Castro, o figură influentă din cercul puterii cubaneze.
Reluarea contactelor vine într-un moment extrem de fragil pentru economia cubaneză, aflată într-un declin accentuat. Washingtonul consideră că insula se apropie de un punct critic şi încearcă să forţeze o schimbare rapidă.
Pe masa negocierilor s-au aflat teme sensibile, precum reformele economice şi politice, eliberarea deţinuţilor politici şi compensarea proprietăţilor confiscate după revoluţia din 1959, relatează Axios.
În paralel, Statele Unite şi-au exprimat îngrijorarea privind prezenţa unor structuri externe de informaţii şi securitate în Cuba, la o distanţă redusă de teritoriul american. În schimbul unor concesii majore, Washingtonul a sugerat posibilitatea relaxării embargoului şi accesul la infrastructură digitală modernă, inclusiv internet prin satelit.
Negocierile au loc pe fondul unei crize profunde în Cuba, amplificată de blocada energetică impusă de administraţia Trump. Restricţiile asupra livrărilor de petrol au generat pene masive de curent şi lipsuri severe, alimentând tensiuni sociale şi proteste.
În acest context, strategia Washingtonului pare să combine presiunea economică cu deschiderea diplomatică. Surse apropiate administraţiei sugerează că se analizează scenarii pentru o transformare graduală a regimului de la Havana, inclusiv prin creşterea dependenţei economice faţă de SUA.
Contactele oficiale şi canalele neoficiale indică o relaţie în plină reconfigurare, în care negocierile şi presiunea coexistă. Cuba devine astfel un punct central în strategia regională a lui Donald Trump, într-un moment în care echilibrul geopolitic din zonă rămâne fragil şi imprevizibil.
