Guvernatorul Mugur Isărescu spune că inflaţia este generată de deficitul bugetar mare, astfel că România are şi dobânzi ridicate. Soluţia este reducerea treptată a deficitului bugetar, chiar dacă acest lucru presupune creşterea datoriei publice la peste 60% din PIB.
România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai mare din Europa, şi execuţia bugetară pe anul în curs, până la aprobarea creşterilor de taxe, arăta o traiectorie similară a deficitului.
Rata inflaţiei era cea mai mare din UE încă de dinaintea creşterii facturilor la energie, care au aruncat-o la 7,8% pe an în iulie. Cu tot cu creşterile de TVA şi accize, inflaţia va sări cel mai probabil de 9% la finele anului, mult peste prognozele BNR din primăvară, care dădeau inflaţia la 4,6%.
Isărescu spune că inflaţia ridicată se trage din deficitul mare.
Pe de altă parte, creşterea inflaţiei din perioada următoare vine tot din deficit, dar din încercare de a-l reduce prin creşterile de taxe.
„Citesc şi eu articole, unele reuşesc să mă facă să zâmbesc, sunt scrise de economişti. Altele câteodată chiar mă înfurie. Secvenţialitatea corectă legată de inflaţie şi dobânzi este următoarea:
Suntem campioni la deficit bugetar! Acolo suntem campioni! Suntem, pe cale de consecinţă, că de la deficit bugetar mare se ajunge la inflaţie mare, suntem campioni şi la inflaţie. Şi suntem campioni şi la dobânzi, relativ ridicate. Orice încercare de a reduce dobânzile fără să te uiţi la cauza principală, primordială, e un efort inutil, ba e chiar periculos. Trebuie acţionat asupra cauzei principale, care să reducă inflaţia, şi pe baza inflaţiei scăzute să se reducă şi dobânzile. Datoria mare vine tot din deficit bugetar mare”, spune Isărescu, citat de Profit.ro.
Şi inflaţia de bază va creşte peste estimări în acest an, la 6,8%, faţă de 4,5% în prognoza de inflaţie din mai. Anul viitor ar urma însă să scadă la 2,7%. Banca centrală estimează că România a trecut deja pe o poziţie de deficit de cerere agregată şi că economia va creşte sub potenţial cu 1-3 puncte procentuale în următoarele 7 trimestre. Astfel, nicio întărire a politicii monetare în faţa inflaţiei ridicate nu ar fi potrivită, crede guvernatorul.
„Politica băncii centrale trebuie să se combine cu politica fiscală şi să o contracareze. Am face bine dacă am întări şi mai mult politica monetară, dacă am majora dobânzile, nu să le reducem? Extrem de riscant! Şi nu folosesc cuvântul aiurea. Pentru că, pe acest deficit (de cerere, n.red.) creat în principal de măsurile de politică fiscală, care trebuiau să fie luate, am fi adâncit deficitul de cerere şi am fi creat o recesiune şi mai puternică, care ar dărâma pur şi simplu veniturile bugetare şi ar agrava deficitul bugetar”, spune Isărescu.
