Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie acuză un gest fără precedent din partea Guvernului, după anunţul premierului Ilie Bolojan privind sesizarea Curţii Constituţionale. Instituţia susţine că litigiile trebuie soluţionate exclusiv în instanţă şi avertizează că declaraţiile publice pot afecta independenţa justiţiei.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a reacţionat joi după ce premierul Ilie Bolojan a anunţat că Guvernul a sesizat Curtea Constituţională a României în cadrul unui conflict juridic de natură constituţională privind plata drepturilor salariale restante ale magistraţilor şi ale altor categorii profesionale.
Instanţa supremă califică drept „fără precedent” poziţia exprimată public de Executiv înainte ca litigiul să fie soluţionat definitiv. Într-un comunicat oficial, ÎCCJ a precizat că a luat act de declaraţiile premierului, însă a subliniat că nu va comenta în spaţiul public un dosar aflat pe rol.
„Înalta Curte nu va intra într-o polemică publică asupra unor chestiuni de drept care fac obiectul unui proces pendinte. Aceste aspecte vor fi analizate exclusiv în cadrul procedurilor prevăzute de lege, cu respectarea deplină a competenţelor constituţionale ale fiecărei autorităţi publice”, au transmis reprezentanţi ÎCCJ.
Judecătorii susţin că este neobişnuit ca una dintre părţile implicate într-un litigiu să formuleze public acuzaţii privind presupusa depăşire a atribuţiilor instanţei înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive.
Totodată, Înalta Curte apreciază că un Guvern aflat în exerciţiu limitat al atribuţiilor nu poate iniţia demersuri care depăşesc administrarea curentă a treburilor publice.
„Este, însă, fără precedent ca, înainte de soluţionarea definitivă a unui litigiu, una dintre părţile din proces să califice public conduita instanţei drept neconstituţională şi să formuleze acuzaţii privind depăşirea competenţelor acesteia.
Cu atât mai mult cu cât asemenea afirmaţii provin din partea unui Guvern demis şi aflat în exercitarea limitată a atribuţiilor constituţionale, exclusiv pentru administrarea treburilor publice până la învestirea unuia cu puteri depline.
Competenţele acestuia nu pot fi extrapolate la iniţierea unor demersuri constituţionale sau procedurale care exced administrării curente, nici măcar sub argumentul unei pretinse conexităţi cu aceasta, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituţie”, a mai anunţat ÎCCJ.
Reprezentanţii instanţei consideră că astfel de declaraţii pot afecta încrederea publicului în actul de justiţie şi independenţa sistemului judiciar.
„O asemenea conduită afectează independenţa justiţiei şi încrederea cetăţenilor că litigiile sunt soluţionate exclusiv în faţa instanţelor, pe baza legii şi a argumentelor juridice, iar nu prin calificări publice anticipate sau prin presiuni exercitate în spaţiul public.
Într-un stat de drept, argumentele juridice se susţin în faţa instanţei de judecată. Independenţa justiţiei presupune ca procesele să fie soluţionate în sala de judecată, prin hotărâri motivate, şi nu influenţate de declaraţii publice ale uneia dintre părţile aflate în litigiu”, au mai transmis reprezentanţii ÎCCJ.
Conflictul are la bază acţiunea prin care ÎCCJ solicită obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde de lei reprezentând drepturi salariale restante şi penalităţi, în timp ce Executivul susţine că instanţa şi-ar fi depăşit competenţele în materie bugetară.
