Sute de concedii medicale pe an, angajaţi care foloseau maşina de serviciu în interes personal, exces de şefi comparativ cu nevoile instituţiei. Sunt doar câteva nereguli descoperite de Adrian Ţuţuianu, noul preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente. Pe scurt, AEP pare o Românie în miniatură, în care să fii angajat la stat nu este o datorie, ci un prilej să munceşti puţin, să iei salariu peste medie şi să fentezi cât poţi regulile.
În interviul acordat Cotidianul, Adrian Ţuţuianu, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, a dezvăluit ce nereguli de neînchipuit a găsit.
AEP are în total 575 de angajaţi. După evaluare, Adrian Ţuţuianu a ajuns la concluzia că poate să funcţioneze la fel de bine cu 361. Cu 37% mai puţin, peste o treime.
La centru a găsit 280 de posturi, vrea să le reducă la 223 şi să păstreze 29 de posturi de conducere. În ţară, din cele 295 de posturi, ar trebui să rămână 138 şi niciun şef. E o reducere de 53%. Vrea să conducă birourile teritoriale cu şefii de la centru şi cu cei doi secretari generali adjuncţi.
În bani, reducerea cheltuielilor ar ajunge la 17 milioane de lei în cinci ani.
Restructurarea AEP, spune Adrian Ţuţuianu, i-a nemulţumit pe mulţi dintre angajaţi. Unii dintre funcţionari au apelat la toate tertipurile posibile ca să scape.
- „Toţi cei care au copii sub doi ani au cerut brusc să intre în concediu de creştere a copilului.”
- „Unii au cerut suspendarea pe o perioadă de doi ani, pe motive personale. Astfel, vor să revină în 2028 când se duc la birourile electorale ca personal auxiliar şi încasează o indemnizaţie în plus.”
- „Şi a treia categorie, cei care au cerut să se transfere la alte instituţii”, enumeră preşedintele AEP toate tacticile şi schemele prin care un funcţionar poate scăpa de disponibilizare şi de examen.
Cum arată abuzul de privilegii într-o instituţiei-cheie a statului. De ce spune Adrian Ţuţuianu că era necesară reorganizarea AEP
„Examenul i-a deranjat foarte mult. Au întrebat de ce e nevoie de el. Le-am spus că orice restructurare presupune examen – proba scrisă şi teoretică. Unii au dat concurs acum cinci, zece ani când s-au angajat. E normal să mai faci câte o evaluare. Sper ca întreaga procedură să fie finalizată în aprilie. Până atunci proiectul de restructurare e pe site şi orice angajat poate să-şi spună părerea şi să-şi exprime nemulţumirea”, precizează noul şef al Autorităţii Electorale Permanente, Adrian Ţuţuianu.
Cotidianul: Câţi angajaţi pleacă de la AEP şi mai ales câţi şefi? Angajaţii din teritoriu v-au acuzat că şefii de la centru rămân şi pleacă ei, cei care muncesc.
Adrian Ţuţuianu, AEP: Este o afirmaţie fără suport. Am venit la Autoritatea Electorală Permanentă şi am constatat că avem 40 de direcţii judeţene, cu directori, cu directori adjuncţi şi cu un număr de salariaţi fără nicio bază criterială.
Doi salariaţi, de exemplu, la Tulcea sau Covasna şi zece salariaţi în Dâmboviţa, nouă salariaţi la Cluj. După cum a dorit probabil cineva sau au existat obligaţii, la un moment dat, de a mări mai mult sau a restrânge o schemă de personal.
Posturi neocupate ţinute pentru a justifica posturile de directori, spune Adrian Ţuţuianu, noul şef al AEP
Adrian Ţuţuianu, AEP: În al doilea rând, am constatat în structura centrală că foarte multe direcţii generale aveau directori şi directori adjuncţi. Plus un număr foarte mare de posturi alocate. Cele mai multe dintre ele neocupate. Dar menţinute în organigramă doar pentru a justifica funcţiile de conducere respective.
În contextul în care avem obligaţia reducerii cheltuielilor de personal, potrivit Ordonanţei 7 pe 2024, cu 10%, am considerat că este oportun să nu mă rezum doar la această reducere. Ci să fac o reorganizare a întregii autorităţi.
Am stabilit ca, la nivel teritorial, să avem compartimente cu 2, 3 sau 4 angajaţi. În funcţie de criterii care sunt măsurabile.
- numărul cetăţenilor înscrişi în registrul electoral
- numărul secţiilor de votare
- numărul experţilor electorali
- numărul operatorilor de tabletă
- dispersia teritorială a secţiilor de votare
Aceste criterii sunt utile pentru a dimensiona corect personalul.
La nivel central, am procedat la o reducere a numărului de directori. Am desfiinţat toate posturile de directori adjuncţi. Am organizat compartimentele de suport ca servicii sau birouri. Şi am organizat doar trei direcţii generale. Sunt cele care pun în aplicare atribuţiile fundamentale ale Autorităţii Electorale Permanente.
„Existau rezerve serioase, la unele dintre instituţii, din care se putea reduce numărul de personal”
Ca urmare a acestor demersuri, realizăm o reducere importantă a numărului de personal. Am publicat regulamentul de organizare şi funcţionare în transparenţă. În această săptămână aştept comentarii, sugestii, propuneri de completare, de modificare din partea persoanelor interesate. Inclusiv din partea angajaţilor din Autoritatea Electorală Permanentă, care se pot exprima cu privire la criteriile şi schema de personal pe care am propus-o.
Cotidianul: Văzând ce s-a întâmplat în instituţia pe care o conduceţi, credeţi că este AEP o Românie în miniatură? Că restructurarea şi reducerea ar putea să fie făcute în toată ţara, în toate instituţiile, fără să fie afectată eficienţa acelor instituţii, dar eliminând excesele?
Adrian Ţuţuianu, AEP: Eu nu vreau să înţeleagă cineva că mă poziţionez de partea unuia sau altuia dintre actorii politici. Vreau să vă spun din experienţele proprii.
La Secretariatul General al Guvernului, în momentul în care am plecat, existau analize şi mai multe propuneri de reducere a numărului de posturi din Secretariatul General. Inclusiv din instituţii care sunt în subordinea sau coordonarea Secretariatului General al Guvernului. Şi pot să vă spun că existau rezerve serioase, la unele dintre instituţii, din care se putea reduce numărul de personal. După cum era logică şi comasarea unor departamente sau instituţii.
În al doilea rând, în ceea ce priveşte Autoritatea Electorală Permanentă, vă asigur că reducerea pe care o propun nu va afecta funcţionarea acestei instituţii. Instituţia trebuie să aibă în vedere şi perioadele de acalmie electorală. Dar şi perioadele de campanie electorală. Şi încercăm să dimensionăm corect personalul. Să aducem îmbunătăţiri structurilor noastre şi aspectelor care ţin de digitalizare.
Adrian Ţuţuianu, AEP: „Cred că România trebuie să facă o anumită reorganizare a aparatului”
Adrian Ţuţuianu, AEP: Pentru că, dacă reuşim, de exemplu, să punem la punct registrul electoral, importând bazele de date de la Ministerul de Interne, simplificăm şi munca celor de la AEP şi munca primarilor.
Şi probabil că ar trebui, în viitor, ca singura entitate responsabilă de acurateţea datelor din registrul electoral să fie Autoritatea Electorală Permanentă. Ea să le pună la dispoziţia tuturor competitorilor politici şi instituţiilor statului. Deci sunt rezerve şi cred că România trebuie să facă o anumită reorganizare a aparatului.
Probabil că sunt zone în administraţia publică, centrală şi locală, unde este nevoie de personal suplimentar. Trebuie analizat de la caz la caz.
Huzureală pe bani publici. Concedii medicale nu nemiluita înainte de reorganizarea AEP
Cotidianul: În ceea ce priveşte concediile medicale, ce aţi observat şi ce vreţi să faceţi mai departe?
Adrian Ţuţuianu, AEP: Am făcut o analiză a numărului de concedii medicale în perioada 2023, 2024, 2025 şi primele două luni ale anului 2026. În anii în care nu am avut competiţii electorale, cum este anul 2023, am avut un număr foarte mare de concedii medicale.
Peste 650 de concedii medicale într-un an. Şi câteva mii de zile de concediu, care, în parte, se suportă de către angajator şi, în parte, de către FNUASS.
În anii electorali, am constatat că numărul de concedii scade, pentru că angajaţii de la Autoritatea Electorală Permanentă devin personal auxiliar la birourile electorale. Astfel, primesc, pe lângă salariu, şi indemnizaţia cuvenită în calitate de participanţi la activitatea electorală.
Am avut surpriza să constat că, în anul 2024, în timpul campaniei electorale, sau în 2025, de la 600 de concedii într-un an s-a ajuns la 6-8-14 concedii. Ceea ce înseamnă că acei oameni erau, într-adevăr, cu afecţiuni grave, complicate şi era normal să fie în concediu medical.
„Iată ce bolnav este ăsta!”
Adrian Ţuţuianu, AEP: Şi avem cazul acesta mediatizat cu un domn de la Constanţa, Jipa, care este revoltător şi văd că nu încetează să exprime tot felul de aberaţii în spaţiul public. Domnul Jipa a avut trei concedii medicale la rând, de la sfârşitul lunii ianuarie până pe data de 22 februarie. În data de 22 februarie, am fost sesizat de către colegi din Autoritatea Electorală Permanentă că personajul se afla în concediu în Dubai.
Era şi un comentariu pe pagina de Facebook: „Iată ce bolnav este ăsta!”. Îmi cer scuze, ăsta era comentariul, nu e limbajul meu. Am cerut o verificare şi voi continua această verificare, indiferent ce spune domnul Jipa. Şi nu ce spune dânsul, că întreb SRI-ul. Există un registru ţinut la Poliţia de Frontieră cu toţi pasagerii care s-au îmbarcat.
Şi voi solicita oficial să ne comunice Poliţia de Frontieră la ce dată domnul Jipa a ieşit din ţară. Pentru că eu am convingerea fermă că a ieşit înainte de data de 22, în perioada în care se afla în concediu medical.
Naveta cu maşina de serviciu
Adrian Ţuţuianu, AEP: Cu privire la domnul Jipa, am constatat că, în anul 2023, pe banii acestei instituţii, a făcut naveta cu maşina instituţiei de la Bucureşti la Constanţa timp de un an de zile. Şi, evident, am spus că îi voi atrage şi răspunderea patrimonială, pentru că a consumat resurse ale instituţiei care erau necesare pentru realizarea obiectului de activitate.
Cotidianul: Este un caz izolat sau aţi mai găsit astfel de cazuri în care cineva a folosit resursele AEP?
Adrian Ţuţuianu, AEP: Nu, am găsit altceva. Mi se pare că s-a exagerat cu anumite cheltuieli în anumite perioade. Voi lua măsuri de reducere a cotei de combustibil pentru autoturismele instituţiei. Voi stabili reguli privind utilizarea acestora.
Din păcate, Autoritatea Electorală are sediul în Centrul Vechi al Bucureştiului şi nu am o soluţie de parcare la sediu, pentru că primăria nu ne permite. M-am adresat Parlamentului, Camerei Deputaţilor şi Senatului şi sper să găsesc o soluţie ca aceste autoturisme să fie parcate într-o curte de instituţie. Nu lăsate la dispoziţia angajaţilor, din considerentul că nu avem loc de parcare.
Cotidianul: Deci, practic, pleacă cu ele acasă, că n-au unde să le lase, să înţelegem?
Adrian Ţuţuianu, AEP: Cam aşa s-a întâmplat. Am făcut şi o evaluare a numărului de documente. Sindicatul a fost foarte deranjat de această chestiune. Într-o lună de zile, la o direcţie teritorială – vorbim de decembrie, ianuarie, februarie, când sunt luni, să zicem, obişnuite, fără competiţii electorale – o direcţie judeţeană a produs 3-4 documente. Unul este fişa de prezenţă colectivă şi al doilea este delegaţia de deplasare la poşta specială. Putem considera că avem nevoie de 10 angajaţi pentru asta? Eu cred că nu. Asta e ceea ce vreau să fac.
Programul de opt ore, opţional. „Toată lumea a luat-o puţin razna”
Adrian Ţuţuianu, AEP: Nu vreau să am o problemă cu funcţionarii publici. Nu sunt dintre cei care cred că trebuie să promovăm teza că funcţionarii publici trăiesc pe spatele celorlalţi. Dar eu cred că statul trebuie să fie organizat raţional, pe criterii de eficienţă, pe criterii de seriozitate. Cred că salariaţii trebuie să vină la program 8 ore, cum prevede legea.
Cotidianul: S-a întâmplat să vedeţi că nu vin sau că nu stau atât?
Adrian Ţuţuianu, AEP: A existat şi există această informaţie, spusă chiar de salariaţi din interior. Foarte mulţi nu veneau la timp la serviciu. Este motivul pentru care am făcut ce n-am făcut niciodată în cariera mea. Am adus la cabinetul preşedintelui toate condicile de prezenţă din structura centrală pentru a şti când vin şi pleacă.
Urmează să implementez, după adoptarea bugetului, un sistem de acces electronic în interiorul instituţiei. Să consemneze, cu cartela, ora de intrare şi ora de ieşire din instituţie. Este o instituţie în care, din cauza schimbărilor din ultimii ani ale conducerii, dar şi pentru că s-a creat în timp o atmosferă de lucru neprincipială, toată lumea a luat-o puţin razna.
Sunt pile politice la AEP?
Fiecare a crezut că instituţia asta este un loc în care poţi să faci orice, oricând, fără să te tragă nimeni la răspundere. Iar eu nu tolerez aşa ceva niciodată.
Cotidianul: Câte maşini are AEP? Sunt puţine, multe?
Adrian Ţuţuianu: 18. Suficiente.
Cotidianul: Sunt pile politice la AEP?
Adrian Ţuţuianu, AEP: Nu am date care susţin teza aceasta. Dar vreau să vă spun că le-am comunicat tuturor angajaţilor că statutul de angajat al Autorităţii Electorale Permanente înseamnă un statut în care nu ai calitatea de membru al unui partid politic. Nu ai dreptul să exprimi opţiuni politice şi acest lucru trebuie să-l respectăm prin conduita noastră.
Este motivul pentru care nu m-aţi văzut de 3-4 luni de zile că am ieşit în spaţiul public să mă pronunţ pe vreo temă care face obiectul dezbaterii. Pentru că ar fi însemnat, într-un fel sau altul, să mă poziţionez de partea unuia sau altuia dintre competitorii politici.
Şi eu mi-am dat demisia din partid (n.r. PSD) când am candidat şi voi respecta acest lucru cât voi fi pe funcţia de preşedinte al AEP-ului.
