Facturile la gaze naturale vor creşte cu până la 30% în luna ianuarie 2026, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, pe fondul unui consum mai mare şi al dependenţei accentuate de importuri la preţuri ridicate, arată o analiză publicată de Asociaţia Energia Inteligentă (AEI).
România se confruntă din nou cu o iarnă costisitoare, în care frigul se resimte nu doar în termometre, ci mai ales în facturi. Potrivit unei analize realizate de Asociaţia Energia Inteligentă, cantităţile de gaze consumate de clienţii racordaţi la sistemele de distribuţie au crescut cu 18% în ianuarie 2026 faţă de ianuarie 2025, ceea ce va conduce la majorări semnificative ale facturilor, de până la 30%.
Preşedintele AEI, Dumitru Chisăliţă, explică faptul că, deşi volumele de gaze din depozitele de înmagazinare au fost mai mari cu aproximativ 11%, consumul suplimentar a fost acoperit în principal din importuri, la preţuri cu până la 40% mai mari. Mai mult, în zilele de vârf de consum, importurile au crescut cu aproape 500% faţă de media lunii, în timp ce producţia internă a avut o contribuţie marginală.
Analiza arată că majorarea facturilor la clienţii casnici se datorează în proporţie de aproximativ 20% creşterii consumului şi în jur de 5% scumpirii gazelor, în special ca urmare a achiziţiilor din import, la preţuri cu până la 83% mai mari decât cele stabilite administrativ pentru producţia internă.
Conform estimărilor AEI, în apartamentele izolate termic, factura la gaze ar putea creşte cu 100–200 de lei în ianuarie 2026, în timp ce în locuinţele neizolate sau în case majorarea ar putea ajunge la 200–400 de lei.
Dumitru Chisăliţă atrage atenţia că problema nu este doar legată de preţuri sau de condiţiile meteo, ci şi de starea fondului locativ din România. „România funcţionează iarna după o loterie termică. Cine are un apartament bine izolat este norocos, cine nu, plăteşte nu doar gazul, ci şi toate greşelile vechi de construcţie şi întreţinere”, susţine expertul.
Concluzia analizei este că scumpirea facturilor din ianuarie 2026 reflectă nu doar un consum mai mare şi importuri costisitoare, ci şi lipsa investiţiilor consistente în eficienţă energetică, reabilitare termică şi protejarea consumatorilor vulnerabili.
