Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a ajuns la Ankara pentru summitul NATO, într-un moment tensionat atât pentru relaţiile transatlantice, cât şi pentru poziţionarea Washingtonului faţă de unii dintre partenerii săi tradiţionali. Vizita liderului american în capitala Turciei are loc pe fondul nemulţumirilor tot mai vizibile legate de lipsa de sprijin oferită de mai mulţi aliaţi europeni în contextul conflictului cu Iranul.
Potrivit informaţiilor apărute înaintea reuniunii, Donald Trump urmează să aibă o întâlnire bilaterală cu preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, chiar înainte de debutul summitului NATO. Discuţia dintre cei doi lideri este urmărită cu mare interes, mai ales în contextul în care preşedintele american ar putea anunţa disponibilitatea Statelor Unite de a redeschide accesul Turciei la programul de achiziţie a avioanelor de luptă stealth F-35.
O astfel de decizie ar reprezenta o schimbare semnificativă în relaţia dintre Washington şi Ankara, după tensiunile din ultimii ani privind cooperarea militară şi achiziţiile de armament. Totuşi, un asemenea pas ar putea întâmpina rezistenţă serioasă în Congresul american, unde există deja voci care s-ar putea opune reluării accesului Turciei la F-35, inclusiv pe fondul obiecţiilor venite din partea Israelului.
Prezenţa lui Trump la summitul NATO vine într-o atmosferă încărcată. Potrivit publicaţiei Axios, liderul de la Casa Albă a sosit la Ankara iritat de refuzul unor aliaţi de a se implica mai activ în acţiunile americane împotriva Iranului. În special, l-ar fi deranjat faptul că anumite state nu au permis utilizarea bazelor aeriene pentru eventuale operaţiuni americane şi nici nu au contribuit cu forţe la eforturile privind securizarea Strâmtorii Ormuz.
Aceste episoade par să fi accentuat scepticismul pe care Trump l-a manifestat în repetate rânduri faţă de NATO şi faţă de contribuţia concretă a aliaţilor europeni la securitatea comună. De-a lungul anilor, preşedintele american a pus sub semnul întrebării nu doar nivelul de implicare al partenerilor europeni, ci şi utilitatea strategică a acestora pentru interesele Statelor Unite.
Potrivit aceloraşi surse, Donald Trump a luat în calcul inclusiv posibilitatea de a nu participa la summitul de la Ankara, însă a renunţat la această idee. Mesajul transmis de liderul american rămâne, însă, unul dur: el a lăsat de înţeles că nu este interesat de sprijin financiar din partea aliaţilor, ci mai ales de dovada unei loialităţi politice şi strategice clare faţă de Washington.
În capitalele europene, tonul lui Trump alimentează temeri legate de viitorul angajamentului militar american pe continent. O eventuală reducere a prezenţei militare a SUA în Europa sau o repoziţionare a Washingtonului în raport cu NATO ar putea schimba profund actualul echilibru de securitate, într-un moment în care războiul din Ucraina şi tensiunile din Orientul Mijlociu pun o presiune suplimentară asupra Alianţei.
